Cei opt agenți de la Rutieră din Sibiu au fost eliberați și rămân cu toții în arest la domiciliu. Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a cerut prelungirea arestului preventiv pentru 30 de zile, însă polițiștii au contestat măsura. Curtea de Apel a admis cererea lor.
În urma propunerii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, toți cei opt agenți au contestat măsura arestului preventiv. Curtea de Apel Alba Iulia a admis contestațiile inculpaților.
„Admite contestaţiile declarate de inculpaţii B. I. D., C. M. G., O. H. V., P. S. I., P. D., V. E., T. N. şi V. A. împotriva încheierii penale nr. 76/CC din data de 14.06.2021, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Sibiu în dosarul nr. 1545/85/2021. Desfiinţează integral încheierea penală contestată şi soluţionând cauza: Respinge propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu cu privire la prelungirea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii”, se arată în soluția pe scurt publicată pe portalul instanțelor de judecată.
Toți rămân în arest la domiciliu 30 de zile
Magistrații au înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pentru 30 de zile pentru toți cei opt agenți de poliție din Sibiu.
„Înlocuieşte măsura arestării preventive luate faţă de inculpaţii B. I. D., C. M. G., O. H. V., P. S. I., P. D. şi V. A. prin încheierea penală nr. 63 din data de 20.05.2021, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Sibiu, în dosarul nr. 1335/85/2021, cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 17.06.2021 până la data de 16.07.2021, inclusiv. În baza art. 237 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 218-219 din Codul de procedură penală înlocuieşte măsura arestării preventive luate faţă de inculpaţii V. E. şi T. N. prin încheierea penală nr. 65 din data de 21.05.2021, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Sibiu, în dosarul nr. 1336/85/2021, cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 17.06.2021 până la data de 16.07.2021, inclusiv”, se arată în soluție.
Infracțiuni de corupție: abuz în serviciu, dare de mită, luare de mită, înșelăciune
În 19 mai, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, împreună cu poliţiştii anticorupţie ai Direcţiei Generale Anticorupţie – Structura Centrală şi Serviciile Judeţene Anticorupţie Sibiu, Alba, Braşov şi Cluj, au pus în executare 17 mandate de percheziţie domiciliară pentru probarea unor infracţiuni de corupţie într-o cauză penală în care sunt suspectaţi 25 agenţi de poliţie din cadrul IPJ Sibiu. După audierea celor 25 de poliţişti s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de 15 dintre aceştia.
Faţă de 10 dintre inculpaţi (agenţi de poliţie rutieră din cadrul I.P.J. Sibiu – Serviciul Rutier – Biroul Drumuri Naţionale şi Europene) a fost dispusă luarea măsurii arestării preventive, pe o perioadă de 30 zile, iar cu privire la 5 dintre inculpaţi s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar.
Dosarul a fost înregistrat pe 20 februarie 2019, fiind iniţial efectuată urmărirea penală „in rem” pentru săvârşirea infracţiunilor de omisiunea sesizării, abuz în serviciu, dare de mită, luare de mită, favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu, înşelăciune şi fals în declaraţii, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia de agent de poliţie.
Potrivit denunţului şi procesului verbal de sesizare din oficiu care au stat la baza înregistrării dosarului penal, existau indicii cu privire la faptul că mai mulţi agenţi de poliţie rutieră şi-ar fi încălcat atribuţiile de serviciu şi nu ar fi constatat săvârşirea unor fapte contravenţionale la regimul rutier. În schimbul acestei „iertări de sancţiune”, contravenienţii ar fi sponsorizat echipa de fotbal a I.P.J. Sibiu, întocmindu-se contracte de sponsorizare cu diferite sume de bani acestei echipe din care făceau parte şi aceşti lucrători de poliţie, a transmis Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu.
CITEȘTE ȘI: Acuzațiile aduse polițiștilor
Conform aceleiaşi surse, din cercetările efectuate împreună cu lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul Serviciul Judeţean Anticorupţie Sibiu şi a datelor rezultate din punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, a rezultat presupunerea rezonabilă cu privire la comiterea mai multor infracţiuni de corupţie, de serviciu şi de fals de către agenţii de poliţie rutieră din cadrul IPJ Sibiu – Serviciul Rutier – Biroul Drumuri Naţionale şi Europene.
Agenţii sunt suspectaţi că, în mod repetat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, din 2019 până în prezent au pretins şi au primit diverse sume de bani, cuprinse între 50 şi 500 de lei, foloase materiale sau alte servicii, cu titlu de mită, în legătură cu îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, pentru a nu constata faptele contravenţionale comise de şoferii contravenienţi şi a nu le aplica sancţiuni contravenţionale sau pentru a le aplica sancţiuni mai uşoare, consemnând astfel cu ocazia întocmirii proceselor verbale date nereale.
„Au pretins diverse sume de bani de la persoanele pe care le-au oprit în trafic pentru săvârşirea unor abateri la regimul rutier, în scopul de a nu le aplica sancţiuni contravenţionale, solicitându-le totodată acestor conducători auto ca sumele de bani să le fie remise sub forma unei sponsorizări în contul Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor (International Police Association – IPA) – Regiunea 1 Sibiu. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, deşi au constatat săvârşirea de către conducătorii auto a unor contravenţii privind circulaţia pe drumurile publice, nu au aplicat acestora sancţiunea contravenţională corespunzătoare şi nici sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce, încălcând astfel dispoziţiile art. 26 alin. 1 pct. 12 din Legea nr. 218/2002, republicată, şi anume de a constata contravenţii şi aplica sancţiuni contravenţionale, şi dispoziţiile art. 2 din OUG 195/2002, privind obligaţia de a lua măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale normelor de circulaţie pe drumurile publice”, se mai menţionează în comunicat.
Din anchetă a mai reieşit că poliţiştii nu au constatat contravenţii şi nu au aplicat sancţiuni contravenţionale, potrivit legii, reţinând alte abateri contravenţionale în procesul verbal, neconforme cu realitatea şi aplicând altă sancţiune decât cea corespunzătoare contravenţiei comise de şoferii opriţi în trafic, în sensul că nu au luat măsurile legale ce se impuneau, inclusiv suspendarea dreptului de a conduce autoturisme. De asemenea, acţionând cu intenţie, au falsificat mai multe procese verbale de constatare a contravenţiei cu prilejul întocmirii acestora, completându-le cu date neconforme cu realitatea şi în absenţa contravenientului, semnând procesele verbale în locul contravenientului, ceea ce a produs consecinţe juridice pentru persoanele în locul cărora au semnat.