În România, conform Codului civil, se aplică un principiu de bază: nu poți pur și simplu să te răzgândești, să iei înapoi bunul dăruit și să reziliezi unilateral un contract notarial. Totuși, după cum explică avocat Camelia Tofan-Stanica de la Cabinet de avocatură Tofan-Stanica & Partenerii, legea prevede trei excepții stricte în care revocarea donației este posibilă. În acest caz, revocarea poate fi realizată pe cale judiciară sau poate opera automat.
Avocata Camelia Tofan-Stanica și-a finalizat studiile juridice la București și activează de peste 15 ani în domeniul dreptului administrativ, al dreptului muncii și al dreptului fiscal. Oferă asistență juridică persoanelor fizice și juridice, române și străine, în ceea ce privește derularea tranzacțiilor, precum și soluționarea litigiilor pe cale amiabilă și în instanță.
Avocat Camelia Tofan-Stanica despre revocarea donației, pe baza unui exemplu real
– În practica Cabinet de avocatură Tofan-Stanica & Partenerii au existat mai multe cazuri de litigii similare. Un exemplu clasic de litigiu civil complex și de durată este Dosar: ****/94/2022. Reclamanții, respectiv donatorii, au pierdut inițial în fața instanței de fond, dar au reușit să câștige integral în etapa apelului. Esența cauzei a fost că, în 2009, membrii a două familii au donat pârâtei cotele lor din același imobil, încheind la notar trei contracte de donație diferite. A fost o donație cu sarcină, a cărei neexecutare atrăgea revocarea donației. În 2022, reclamanții au introdus o acțiune în instanță, solicitând revocarea donației în temeiul condițiilor prevăzute în contracte. Instanța de fond le-a respins cererea și a fost formulat apel, – relatează avocat Camelia Tofan-Stanica, – În mai 2024, instanța de apel a anulat parțial hotărârea primei instanțe și a declarat că va rejudeca ea însăși pretențiile reclamanților, ceea ce, în sine, a fost deja o victorie. Însă cauza a fost complicată de faptul că ședințele au fost amânate frecvent. Acest lucru s-a întâmplat din diverse motive, de exemplu neprezentarea avocatului pârâtei. De asemenea, trebuie avut în vedere că, în România, instanțele intră vara în vacanță judecătorească, iar cauzele pot fi amânate până în toamnă. În acest caz, acești factori externi au prelungit semnificativ procesul și abia în noiembrie 2024 a fost pronunțată hotărârea de revocare a tuturor celor trei contracte de donație, fără nicio despăgubire pentru pârâtă. Deoarece pârâta nu a formulat nicio cale de atac în termen de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii, în final reclamanții și-au recuperat întregul bun și au radiat drepturile pârâtei din cartea funciară.
Avocat Camelia Tofan-Stanica despre cazurile în care revocarea donației este posibilă
Una dintre cauzele frecvente de revocare a donației este revocarea pentru ingratitudine. Aceasta este un fel de sancțiune civilă pentru donatarul care s-a comportat în mod nedemn față de donator. Potrivit art. 1023 din Codul civil, există doar trei motive:
- Atentat la viață. Dacă donatarul a atentat la viața donatorului sau a apropiaților acestuia ori a știut că alte persoane pregătesc un atentat, dar nu l-a avertizat. În acest caz, o condamnare penală nu este obligatorie; pentru instanță este suficient să fie dovedit faptul că a existat intenție.
- Insulte grave sau violență. Dacă donatarul a săvârșit împotriva donatorului fapte ilicite, acte de violență fizică sau i-a adus insulte profunde și grave.
- Refuzul de întreținere. Dacă donatorul a ajuns într-o stare de nevoie extremă, a rămas fără mijloace de existență, s-a îmbolnăvit etc., iar donatarul a refuzat nejustificat să îi asigure hrană și ajutor de bază. Totodată, ajutorul este datorat în limita valorii bunului donat.
– În acest caz, acțiunea în instanță trebuie introdusă strict în termen de 1 an din ziua în care donatorul a aflat despre fapta de ingratitudine. Ulterior, instanța nu va mai primi cererea. – se arată la Cabinet de avocatură Tofan-Stanica & Partenerii.
Al doilea motiv este neexecutarea sarcinilor asumate, descrisă în cauza de mai sus.
– În România, donația cu sarcină este foarte răspândită. De exemplu, tatăl îi dăruiește fiului un apartament, dar prevede în contract o condiție potrivit căreia fiul este obligat să îl întrețină până la sfârșitul vieții, să îi plătească tratamentul sau să îi achite o sumă fixă lunar. Dacă donatarul încetează, fără motive întemeiate, să îndeplinească această condiție, donatorul sau moștenitorii săi au dreptul să se adreseze instanței și să solicite rezoluțiunea contractului și restituirea bunului, – subliniază avocat Camelia Tofan-Stanica. – Termenul de prescripție este aici cel standard: 3 ani din momentul în care sarcina trebuia executată, dar a fost încălcată.
Ce se întâmplă cu bunul după revocarea donației
În concluzie, avocat Camelia Tofan-Stanica explică ce trebuie știut la revocarea donației:
– Dacă instanța admite revocarea donației, donatarul este obligat să restituie bunul în starea în care a fost donat, de exemplu să restituie același apartament. Dacă imobilul a fost vândut unei terțe persoane care a apucat să înregistreze tranzacția în cartea funciară înainte ca donatorul să introducă acțiunea în revocare, bunul nu va putea fi luat de la noul cumpărător. În acest caz, donatarul va fi obligat să îi plătească donatorului valoarea integrală în bani a acelui bun la data judecății. Contractul de donație, mai ales pentru imobile, este în general un instrument destul de riscant atât pentru donator, cât și pentru donatar. De aceea, în astfel de litigii, este important să aveți sprijinul unui avocat competent, care va face o analiză aprofundată a cauzei, va strânge o bază probatorie suficientă și va prezenta corect cauza în instanță.