cana cu unicorn realizată la sibiu acum 300 de ani vândută cu 140 000 de euro la licitația artmark, o raritate a artei transilvănene cu doar două piese asemănătoare în lume

O cană din argint parțial aurit, veche de peste 300 de ani, a fost vândută cu 140.000 de euro la o licitație organizată de Artmark, stabilind un record pe piața de artă din România. Piesa, cunoscută sub denumirile „Cana cu unicorn” sau „Cana David și Goliat”, este considerată o raritate a artei transilvănene și a fost realizată la Sibiu, în primele decenii ale secolului al XVIII-lea.

Obiectul este legat de numele lui Sebastian Hann, considerat cel mai important aurar al Transilvaniei, și a fost pornit în licitație de la 35.000 de euro, prețul final crescând de patru ori, până la 140.000 de euro. Licitația a avut loc pe 1 iulie 2026, în cadrul „Licitației Transilvania” organizate de Artmark, iar înainte de vânzare, cana a fost expusă la Palatul Cesianu-Racoviță din București.

Valoarea canii nu derivă doar din vechime sau material, ci și din importanța artistică. Este considerată o capodoperă a artei decorative transilvănene, având pe corp scena biblică a luptei dintre David și Goliat, iar pe capac figura unui unicorn, simbol heraldic al familiei nobiliare Kornis. Casa de licitații a prezentat piesa ca o raritate extremă și o piesă muzeală excepțională, realizată de Sebastian Hann, comparat în istoria artei decorative transilvănene cu Nicolae Grigorescu în pictura românească.

Piesa este asociată și cu aurarul sibian Michael Hossmann, iar cercetătoarea Daniela Dâmboiu a subliniat că „Cana David și Goliat” este opera ambilor meșteri. Astfel, obiectul nu este doar un obiect decorativ scump, ci o poveste despre Sibiul de acum 300 de ani, nobilii Transilvaniei și meșteșugarii orașului, reflectând modul în care argintul și aurul erau transformate în opere sculptate.

Înaintea licitației, Alexandru Constantin Chituță, director de proiecte culturale al Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, a făcut un apel public către autoritățile locale, mediul privat și comunitate pentru a cumpăra piesa și a o readuce la Sibiu. El a subliniat că obiectul ar completa patrimoniul muzeului, unde se află deja o altă lucrare celebră a lui Sebastian Hann, decorată cu un leu pe capac. Chituță a insistat că „Cana cu unicorn trebuie să ajungă la Sibiu” și că expunerea ei într-un spațiu reprezentativ, precum Turnul Sfatului după restaurare, ar demonstra preocuparea orașului pentru conservarea patrimoniului local.

Raritatea obiectului a fost un argument esențial în apelul public. În lume mai există doar două piese asemănătoare: una în colecția Muzeului Brukenthal, decorată cu un leu în locul unicornului, și alta în Germania, cu reprezentarea unui cavaler. Studiul Danielei Dâmboiu arată că obiectul are un traseu istoric complicat, legat de familia Kornis, una dintre cele mai influente familii ale Transilvaniei din secolul al XVIII-lea.

Numele lui Sebastian Hann are greutate și pe piața internațională. În 2023, o altă cană transilvăneană din argint parțial aurit, marcată Sebastian Hann și datată circa 1697, a fost vândută la Christie’s New York pentru 390.600 de dolari. Christie’s îl consideră pe Hann unul dintre cei mai importanți aurari transilvăneni ai perioadei baroce, cu aproximativ 100 de lucrări atribuite, recunoscute pentru compozițiile complexe și temele istorice și mitologice.

Vânzarea din România, la 140.000 de euro, arată că piața locală începe să aprecieze astfel de piese istorice la un nivel apropiat de importanța lor muzeală. Pentru cumpărători, este o piesă rară, iar pentru Sibiu, reprezintă o parte din istoria orașului care, cel puțin deocamdată, nu a intrat în patrimoniul public.