România se situează între statele europene cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la alimente și băuturi nealcoolice din ultimii cinci ani, arată o analiză comparativă realizată în 26 de țări europene, publicată de Ora de Sibiu.
Conform datelor citate, între august 2021 și august 2026 prețurile acestor produse au crescut cu 53% în România, fiind depășite doar de Ungaria (57%) și Bulgaria (54%).
Creșteri în Europa și cazuri extreme
La nivelul Uniunii Europene, media creșterii prețurilor la alimente și băuturi nealcoolice a fost de 34% în aceeași perioadă. Cipru a avut cea mai mică creștere din UE, de 21%, iar la nivelul unui grup mai larg de 35 de țări europene, Elveția a înregistrat o creștere de doar 5%.
O excepție notabilă este Turcia, unde prețurile au crescut cu 752% în cinci ani, pe fondul unei inflații galopante și al devalorizării lirei turcești.
Salariul minim și puterea de cumpărare
Analiza arată că, în majoritatea țărilor europene, salariile minime au crescut mai rapid decât prețurile alimentelor, dar există excepții. În Malta, un angajat plătit cu salariul minim poate cumpăra cu 6% mai puține alimente decât în urmă cu cinci ani, în ciuda creșterii salariului. Situații similare s-au înregistrat și în Spania și Franța, unde puterea de cumpărare a scăzut cu 5%, respectiv 4%.
În România, salariul minim a crescut semnificativ, ceea ce a dus la o creștere a puterii de cumpărare în raport cu alimentele. Serbia și Muntenegru au înregistrat cele mai mari creșteri ale cantității de alimente ce pot fi cumpărate cu salariul minim, de 37%. România, Croația, Albania, Ungaria, Bulgaria și Lituania au avut, de asemenea, creșteri de peste 20% la acest indicator. În Germania, puterea de cumpărare a crescut cu 9%, în Irlanda cu 10%, în Grecia cu 7%, iar în Belgia și Țările de Jos cu 6%.
În Turcia, salariul minim a crescut cu 823% în cinci ani, însă inflația extrem de ridicată a anulat avantajul, iar puterea de cumpărare nu a crescut proporțional. În Serbia și Muntenegru, salariile minime s-au mai mult decât dublat, cu creșteri de peste 100%.
Analiza subliniază că simpla comparație între creșterea salariului minim și creșterea prețurilor la alimente poate fi înșelătoare în contextul unei inflații ridicate. Măsurarea cantității de alimente ce pot fi cumpărate cu salariul minim oferă o imagine mai clară asupra evoluției reale a puterii de cumpărare.
În marile economii ale UE, între august 2021 și august 2026, prețurile alimentelor au crescut cu 25% în Franța, 30% în Italia, 34% în Germania și 35% în Spania. În același timp, salariile minime brute lunare au crescut cu 46% în Germania, 29% în Spania și 20% în Franța. Ungaria a avut cea mai mare creștere a salariului minim din UE, de 93%.
