Majoritatea primăriilor din județul Sibiu prosperă cu venituri proprii de sute de milioane de lei, în timp ce 11 comune abia supraviețuiesc cu ajutor de stat. Un raport al Camerei de Conturi Sibiu relevă disparități dramatice în capacitatea de autofinanțare a administrației locale între localitățile județului.
Camera de Conturi Sibiu a desfășurat în anul 2024 activități de audit asupra situațiilor financiare ale unităților administrativ-teritoriale din județul Sibiu pentru exercițiul financiar 2023. Un raport dat publicității arată că 11 comune din județul Sibiu nu și-au putut asigura integral cheltuielile de funcționare din venituri proprii, în timp ce municipiile Sibiu și Mediaș, dar și comunele Cristian și Șelimbăr, s-au remarcat prin venituri proprii semnificativ mai mari.
Performerii de top, Cristian și Sibiu
Datele Camerei de Conturi arată că, din totalul UAT-urilor din județ, 10 au reușit să depășească pragul de 150% autofinanțare, poziționându-se astfel ca lideri financiari regionali.
„Un grad de acoperire al cheltuielilor de funcționare din veniturile proprii de peste 100% semnifică faptul că acele unități administrativ teritoriale nu depind de alocațiile de la bugetul de stat pentru a-și asigura funcționarea. În cazul acestora, dependența față de bugetul de stat a fost redusă și nu au existat riscuri în ceea ce privește plățile aferente cheltuielilor de funcționare, nici în ceea ce privește cheltuielile de personal, nici în ceea ce privește asigurarea serviciilor publice pentru cetățenii din aceste localități. În aceste condiții, partea rămasă după acoperirea cheltuielilor de funcționare a putut fi repartizată către secțiunea de dezvoltare”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Astfel, Comuna Cristian s-a detașat spectaculos de celelalte UAT-uri, având un grad de autofinanțare de 352%, generând venituri proprii de 22,6 milioane lei față de cheltuieli de funcționare de doar 6,4 milioane lei. Excedentul de 16,2 milioane lei poziționează această comună satelit a Sibiului ca model de administrație locală eficientă.
Municipiul Sibiu confirmă statutul de pol economic regional cu o autofinanțare de 290% și cu un excedent uriaș de 381 milioane lei. Cu venituri proprii de 581,7 milioane lei, municipiul acoperă cu ușurință cheltuielile de funcționare de 200,6 milioane lei, demonstrând o capacitate financiară robustă generată de activitatea economică intensă.
Podiumul performerilor este completat de Comuna Bazna (217,5% autofinanțare, excedent de 4,9 milioane lei), Comuna Orlat (183,2% autofinanțare, excedent de 2,7 milioane lei) și Comuna Șelimbăr (181,5% autofinanțare, excedent de 24,1 milioane lei).
Orașul Miercurea Sibiului a avut un grad de autofinanțare de 178,7%, Comuna Rășinari a avut 160,3%, Orașul Săliște a avut 155,9%, Comuna Bruiu a avut 155,2%, iar Comuna Jina a avut 155,0%.
Unsprezece comune în pragul supraviețuirii
La polul opus, 11 comune nu reușesc să își acopere cheltuielile de bază din veniturile proprii, înregistrând grade de autofinanțare sub 100% și un deficit cumulat de 4,8 milioane lei.
Comuna Hoghilag se află în cea mai precară situație cu doar 77,1% autofinanțare și un deficit de 1,07 milioane lei. Cu venituri proprii de doar 3,6 milioane lei, comuna nu poate acoperi cheltuielile de funcționare de 4,7 milioane lei. Comuna Iacobeni (86,7% autofinanțare, deficit de 839.000 lei) și Comuna Vurpăr (88% autofinanțare, deficit de 551.000 lei) completează trio-ul celor mai vulnerabile administrații locale. Situația critică mai include comunele Micăsasa (deficit de 404.000 lei), Alma (deficit de 347.000 lei), Chirpăr și Racovița (deficite de peste 350.000 lei fiecare), Păuca, Brădeni, Laslea și Alțâna.
Analiza datelor revelă că proximitatea față de Municipiul Sibiu reprezintă un factor determinant pentru performanța financiară. Comunele din zona metropolitană, Cristian, Șelimbăr și Orlat, beneficiază de „efectul de suburbanizare”, atrăgând investiții, dezvoltatori imobiliari și contribuabili cu venituri mari. Municipiile Sibiu și Mediaș, ca poli economici, generează venituri substanțiale din cote defalcate din impozitul pe venit (rezultate din salarii), taxe pe valoarea adăugată (generate de activitatea economică) și impozite și taxe locale (imobiliare și de afaceri). În contrast, comunele cu probleme sunt în general mai îndepărtate geografic de centrele economice, având populații mai mici și capacități reduse de atragere a investițiilor.