Imagini cu nămeți de peste doi metri pe Transalpina și Transfăgărășan au stârnit reacții puternice în rândul românilor. Autoritățile estimează că redeschiderea circulației ar putea avea loc abia la finalul lunii iunie. Aceste două drumuri montane, Transalpina (DN67C) și Transfăgărășan (DN7C), sunt acoperite de zăpadă în zonele alpine mai mult de jumătate de an, iar pregătirile pentru redeschiderea lor sunt dificile.
Direcțiile regionale de drumuri și poduri (DRDP) Brașov și Craiova au anunțat că utilajele de deszăpezire au intervenit recent pentru a elibera carosabilul. La altitudini de peste 2.000 de metri, ninsorile au continuat, iar riscurile de avalanșe și alunecări de pietre rămân ridicate. În timp ce autoritățile mobilizează resurse pentru îndepărtarea zăpezii, unii români au criticat începutul prematur al deszăpezirii, sugerând că ar fi mai bine să aștepte topirea naturală a zăpezii.
Reprezentanții DRDP Brașov au explicat că, de obicei, deszăpezirea începe în luna mai, iar din cauza cantității mari de zăpadă și a condițiilor meteo, redeschiderea circulației ar putea să nu aibă loc înainte de 1 iulie. În 2025, aceste drumuri au fost redeschise pe 6 iunie, dar în 2026, autoritățile estimează că șansele pentru o redeschidere timpurie sunt extrem de mici.
Transfăgărășanul, construit între 1970 și 1974 cu ajutorul a mii de soldați, a fost inaugurat de Nicolae Ceaușescu în 1974. Acest drum leagă județele Argeș și Sibiu și traversează Munții Făgăraș, atingând altitudini de peste 2.000 de metri. Tunelul Bâlea–Capra, parte a acestui traseu, rămâne cel mai lung tunel rutier din România.
Pe de altă parte, Transalpina, cunoscută și ca „Drumul Regelui”, a fost inaugurată în 1935 de regele Carol al Doilea. Această șosea leagă Carpații și are o lungime de aproape 150 de kilometri, fiind construită cu ajutorul pionierilor. Traseul său spectaculos urcă până la 2.200 de metri, oferind priveliști impresionante asupra peisajului montan.