Un studiu recent relevă o situație alarmantă pentru sistemul medical din România: un număr tot mai mare de medici rezidenți iau în considerare plecarea din țară. Conform cercetării naționale „Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică și management din România de la rezidențiat la angajare”, realizată cu sprijinul centrelor universitare din Sibiu, 70% dintre rezidenți sunt dispuși să caute oportunități în străinătate. Principalele motive invocate sunt lipsa unor perspective profesionale stabile și un sistem care nu le oferă suficiente opțiuni.
Deși 97,6% dintre rezidenți se declară mulțumiți de pregătirea profesională, aproape jumătate (43%) afirmă că nu au unde să se angajeze. Birocrația excesivă și influența politică în deciziile din sănătate contribuie la o atmosferă de incertitudine.
Studiul subliniază și tendințele noii generații de medici, care preferă specializările în sănătate publică și management, optând pentru un mediu non-clinic. Aproape 59% dintre aceștia nu doresc să lucreze în spitale, fiind atrași de domenii precum promovarea sănătății și prevenția.
Când vine vorba de intenția de a pleca din țară, 16,5% dintre rezidenți sunt hotărâți să o facă, 53,6% iau în considerare această opțiune în funcție de oportunități, iar 31% sunt deciși să rămână în România.
Datele oficiale indică o situație îngrijorătoare: în septembrie 2025, erau doar 199 de medici specializați în sănătate publică și management cu drept de liberă practică, numărul crescând ușor la 213 până în aprilie 2026. În prezent, există aproximativ 270 de medici rezidenți în pregătire pe această specialitate.
Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Viorel Jinga, afirmă că formarea medicilor este adaptată constant la standardele europene, iar universitățile încearcă să ofere condiții de pregătire cât mai bune. Președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, subliniază că problema nu mai poate fi ignorată, având în vedere că sistemul de sănătate depinde de modul în care sunt formați și păstrați acești specialiști. Ea solicită debirocratizarea și depolitizarea sistemului pentru a permite medicilor să ocupe poziții relevante.
Conf. dr. Bogdan Pană, unul dintre autorii studiului, afirmă că nu este vorba despre lipsa medicilor, ci despre incapacitatea sistemului de a-i utiliza eficient. Fără reguli clare și mecanisme corecte de angajare, există riscul ca o întreagă generație de specialiști să fie pierdută.
Florentina Furtunescu, prorector al UMF „Carol Davila”, menționează că noul curriculum pune accent pe competențe moderne, precum inteligența artificială și analiza datelor, pentru a pregăti medicii pentru provocările actuale. Studiul, realizat între septembrie și decembrie 2025 pe un eșantion de 184 de medici, oferă o imagine clară: România formează medici competenți, dar riscă să-i piardă înainte de a avea ocazia să contribuie la îmbunătățirea sistemului.