Reactorul 1 de la Cernavodă a intrat într-o nouă etapă, odată cu turnarea fundației pentru Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive, pregătind astfel terenul pentru retehnologizare și pentru încă trei decenii de funcționare. Prima turnare continuă de beton a fost realizată recent, conform informațiilor de la Economica.net.
Nuclearelectrica a obținut, în septembrie 2025, autorizația de construire de la Comisia pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), marcând astfel începutul lucrărilor civile necesare proiectului de retehnologizare a Unității 1. Această turnare are o semnificație similară cu cea de la construcția inițială a reactorului, care, după 30 de ani de operare la standarde ridicate de securitate, va putea funcționa încă 30 de ani, începând cu 2030.
„Încă 30 de ani de securitate energetică, 5 milioane de MW produși pe an și 5 milioane de tone CO2 evitate anual, un proiect strategic pentru securitatea energetică a României”, a declarat Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica.
Turnarea betonului a fost o operațiune complexă, utilizând aproximativ 3.470 metri cubi de beton, echivalentul a circa 380 de autobetoniere, desfășurată în condiții stricte de siguranță și calitate. Lucrările au avut loc la Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive (DIDR-U5), destinat manipulării și depozitării deșeurilor rezultate din retehnologizare.
Proiectul de retehnologizare se află acum în a doua etapă de dezvoltare, cu termen de finalizare estimat pentru sfârșitul anului 2027. Oprirea Unității 1 pentru retehnologizare va avea loc ulterior, iar reconectarea la Sistemul Energetic Național este programată pentru 2030, asigurând un nou ciclu de viață de 30 de ani.
Unitatea 1, pusă în funcțiune în 1996, a evitat până acum eliberarea a 145 de milioane de tone de CO2 și a livrat peste 149 de milioane de MWh, având un factor de capacitate de peste 90%, plasându-se printre primele trei reactoare la nivel global după acest indicator.
Cosmin Ghiță a subliniat importanța energiei nucleare în mixul energetic al Uniunii Europene, contribuind la securitatea aprovizionării și la obiectivele de decarbonizare. România dispune de resursele necesare pentru extinderea programului nuclear, inclusiv retehnologizarea Unității 1 și dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR).
Toate lucrările de construcție se desfășoară conform celor mai înalte standarde ale industriei nucleare. SN Nuclearelectrica S.A. administrează Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, care operează Unitățile 1 și 2, fiecare cu o capacitate de 700 MWe.
România nu va avea energie nucleară în sistem până la 1 iunie 2026, când Unitatea 2 este programată să fie re-sincronizată cu sistemul energetic național. În prezent, țara înregistrează cel mai mare preț spot al energiei electrice din Europa, influențat de oprirea completă a centralei de la Cernavodă.