Un studiu recent realizat de Universitatea din Lausanne aduce noi perspective asupra unei dezbateri vechi din psihologia educațională: beneficiile numărării pe degete pentru copii. Cercetarea sugerează că micuții care utilizează această tehnică în primii ani de dezvoltare obțin rezultate mai bune la adunare comparativ cu cei care nu o folosesc.
Această temă a generat controverse în comunitatea academică. Psihologii educaționali argumentează că numărarea pe degete ajută copiii să testeze și să compare strategii fără a suprasolicita memoria de lucru, esențială pentru gestionarea rapidă a informațiilor. Aceștia se bazează pe degete până când pot trece la raționamente abstracte.
Cercetătorii în cogniția întrupată, care susțin că învățarea se desfășoară și prin acțiuni fizice, consideră că asocierea numerelor cu degetele este un proces natural ce ar trebui încurajat. Neurocercetările indică activarea unor zone similare în creier atât în timpul manipulării degetelor, cât și în timpul gândirii operațiunilor numerice, ceea ce sprijină memoria și înțelegerea conceptelor.
Studiile anterioare au arătat că, înainte de vârsta de șapte ani, elevii care folosesc degetele la matematică rezolvă sarcinile mai eficient decât cei care nu recurg la această strategie. După această vârstă, tendința se inversează, iar cei care renunță la numărarea pe degete încep să performeze mai bine.
Cercetarea recentă a urmărit aproape 200 de copii pe o perioadă de trei ani, evaluându-i la fiecare șase luni în funcție de utilizarea degetelor și de nivelul la adunare. Copiii au fost împărțiți în patru categorii: neutilizatori, utilizatori noi, utilizatori constanți și foști utilizatori.
Rezultatele au arătat că majoritatea copiilor care nu mai numărau pe degete erau, de fapt, foști utilizatori, obținând cele mai mari scoruri la adunare. Este important de menționat că doar 12 dintre copiii analizați nu au folosit niciodată degetele, având cele mai slabe rezultate.
În contrast, copiii care au început să folosească degetele mai târziu, între 6,5 și 7,5 ani, nu au reușit să atingă performanțele foștilor utilizatori. Studiul sugerează că eficiența strategiilor mentale avansate depinde de învățarea timpurie a gândirii sprijinite pe gesturi și reprezentări concrete.
Concluzia cercetătorilor este că numărarea pe degete nu reprezintă un obstacol, ci o etapă valoroasă în dezvoltarea competențelor matematice. Copiii care trec natural de la această strategie la metode mentale devin, în cele din urmă, cei mai buni la adunare.