România se confruntă cu o situație paradoxală în sectorul energetic, exportând energie electrică la prețuri reduse în timpul zilei și importând-o la costuri exorbitante din Bulgaria seara. O analiză realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), evidențiază că România plătește de aproape șapte ori mai mult pentru energia reimportată din Bulgaria decât încasează pentru cea exportată.
În aprilie 2026, România a exportat energie electrică la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh, în timp ce importurile din Bulgaria au atins prețuri de până la 250 euro/MWh în orele de vârf. Valoarea totală a importurilor din Bulgaria a fost de circa 33,4 milioane euro, comparativ cu doar 5 milioane euro din exporturi.
Chisăliță subliniază că această discrepanță nu este o simplă anomalie de piață, ci reflectă vulnerabilități structurale ale sistemului energetic românesc. El afirmă că „România produce. Bulgaria câștigă”, și că flexibilitatea în gestionarea energiei devine crucială. Bulgaria a investit masiv în sisteme de stocare, având o capacitate instalată de peste 2 GW în baterii, comparativ cu doar 0,6 GW în România.
În România, majoritatea bateriilor instalate sunt de tip Grid-Following, care nu pot stabiliza sistemul independent, în timp ce Bulgaria dispune de un procent semnificativ de baterii Grid-Forming, capabile să ofere suport real pentru rețelele dominate de surse regenerabile.
Deși România dispune de aproximativ 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic, Bulgaria monetizează mai eficient tranziția energetică datorită investițiilor în stocare. Raportul dintre capacitățile de stocare și cele de producție regenerabilă este de doar 6% în România, față de 30% în Bulgaria.
Lipsa flexibilității în piața românească duce la prețuri oscilante și dezechilibre frecvente. În timpul zilei, surplusul de energie generează prețuri foarte mici, dar seara, când consumul crește și producția solară scade, România devine dependentă de importuri costisitoare.
Chisăliță avertizează că, fără o infrastructură adecvată de stocare, România riscă o canibalizare economică a regenerabilelor, transformându-și avantajul strategic într-o vulnerabilitate. El subliniază că problema nu este doar lipsa de producție, ci și absența unei abordări inteligente și flexibile în gestionarea sistemului energetic. România continuă să dezvolte capacități de producție, dar fără infrastructura necesară pentru integrarea eficientă a surselor regenerabile, în timp ce Bulgaria își consolidează poziția pe piața regională.