Un grup de parlamentari din AUR propune un sistem național de prognoză a poluării, menit să ofere avertizări populației și autorităților cu până la trei zile înainte de apariția episoadelor de poluare. Inițiativa vizează completarea legislației existente privind calitatea aerului, permițând astfel o anticipare mai bună a evoluției poluării pe intervale de 24, 48 și 72 de ore.
Parlamentarii subliniază că, în prezent, informarea se face în principal după ce au avut loc episoadele de poluare, prin rapoarte anuale sau comunicări de depășiri ale valorilor-limită. „Fără o reglementare clară pentru prognoza calității aerului, informarea publicului se face preponderent ex post”, afirmă inițiatorii.
Proiectul prevede crearea unui Sistem Național de Prognoză și Avertizare privind Calitatea Aerului, coordonat de autoritatea centrală pentru protecția mediului. Aceștia menționează că actualul cadru normativ nu include un mecanism național de prognoză și avertizare anticipativă.
Deși propunerea legislativă nu detaliază impactul bugetar sau resursele necesare, introduce obligația de a elabora buletine zilnice care să conțină informații despre poluanți, prognoze pe termen scurt, riscuri pentru sănătate și recomandări pentru populație. Aceste buletine vor fi disponibile gratuit printr-o platformă electronică națională și alte canale accesibile.
În cazul în care prognoza indică o probabilitate ridicată de depășire a valorilor-limită, autoritatea centrală va emite avertizări diferențiate pe niveluri de severitate, care vor fi transmise autorităților locale și instituțiilor de sănătate publică. Acestea din urmă vor avea obligația de a informa populația și de a implementa măsuri temporare pentru reducerea emisiilor.
Proiectul prevede, de asemenea, sancțiuni pentru nerespectarea acestor obligații, cu amenzi între 10.000 și 50.000 de lei. Parlamentarii AUR susțin că lipsa unor instrumente de anticipare limitează reacția autorităților și crește expunerea populației la poluare, invocând obligațiile asumate de România la nivel european.
Consiliul Economic și Social avertizează, însă, că România dispune deja de mecanisme de monitorizare și informare, iar introducerea unui nou sistem ar putea duce la suprapunerea competențelor și la o birocrație crescută, fără beneficii clare. Informațiile despre calitatea aerului sunt deja disponibile prin aplicații meteo și platforme specializate, care oferă date în timp real și recomandări pentru populație.