Considerată protectoarea Moldovei, Sfânta Cuvioasă Parascheva este venerată de credincioșii ortodocși pentru sprijinul acordat celor sărmani, bolnavi sau nedreptățiți. Ziua de 14 octombrie, când are loc hramul său, transformă orașul Iași în cel mai important loc de pelerinaj din România.
Evenimentele premergătoare hramului
Deși sărbătoarea este marcată oficial pe 14 octombrie, evenimentele religioase dedicate Sfintei Parascheva încep cu mai multe zile înainte. Credincioșii consideră că noaptea dintre 13 și 14 octombrie este cea mai încărcată de semnificație, fiind momentul în care Cuvioasa săvârșește cele mai multe minuni. Anual, sute de mii de pelerini din întreaga țară sunt așteptați la Iași pentru a se închina la racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Viața Sfintei Parascheva
Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în satul Epivata din Tracia, într-o familie de creștini bogați. Fiind o fire evlavioasă, mergea frecvent la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu împreună cu mama sa. La vârsta de 10 ani, a auzit o frază din Evanghelie care a determinat-o să se dedice vieții spirituale. A decis să se retragă în pustietate, petrecând cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, înainte de a se stabili în Țara Sfântă.
Aducerea moaștelor la Iași
Domnitorul Vasile Lupu a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași în 1641, așezându-le la Biserica Sfinții Trei Ierarhi, ctitorită de el. Această acțiune a fost un gest de recunoștință față de Patriarhia Ecumenică, având în vedere că domnitorul a plătit datoriile acesteia. Începând cu anul 1889, moaștele au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva
Ziua Sfintei Parascheva este marcată de numeroase tradiții și obiceiuri, în special în mediul rural. Se obișnuiește ca de această sărbătoare să nu se lucreze în gospodărie, pentru a fi ferit de boli și necazuri. Femeile nu cos, nu spală și nu fac treburi casnice, iar bărbații evită munca grea. În schimb, se oferă pomană celor nevoiași, în special mâncăruri de post.
O superstiție populară interzice consumul de alimente „cu cruce”, cum ar fi nucile și pepenele roșu, în schimb fiind recomandată împărțirea de must și vin nou. Fetele nemăritate își pun dorințe în noaptea de 13 spre 14 octombrie, sperând că Sfânta Parascheva le va ajuta să-și găsească ursitul.
Semnificația vremii și credințele populare
Se crede că, dacă de Sfânta Parascheva plouă, iarna va fi blândă, iar vremea frumoasă prevestește o iarnă grea. Femeile care încalcă interdicțiile de muncă riscă să aibă dureri de cap sau probleme cu vederea.
Ziua Sfintei Parascheva este considerată un moment potrivit pentru iertare și împăcare. Mulți oameni aprind lumânări pentru cei plecați dintre vii și fac fapte bune, crezând că acestea aduc protecție pe tot parcursul anului.