Autostrăzile A7 Bacău–Paşcani şi A1 Margina–Holdea au ratat termenul-limită al Planului Național de Redresare şi Reziliență, dar şantierele nu se opresc, potrivit unui interviu al secretarului de stat Horaţiu Cosma din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, citat de Adevărul.
O parte din lucrări va fi decontată de la bugetul de stat, iar autorităţile încearcă să mute alte investiţii pe fondurile europene clasice. PNRR s-a încheiat pentru România, iar proiectele care nu au respectat termenul-limită intră într-o nouă etapă. România poate deconta lucrările efectiv realizate până la închiderea mecanismului, iar restul investiţiilor trebuie finanţat din alte surse.
A7 Bacău–Paşcani: întârziere de ani faţă de termen
Cele trei loturi dintre Bacău şi Paşcani aveau termen de finalizare în noiembrie 2025. La sfârşitul lunii august 2026, pe ultimul prag al PNRR, lucrările ajunseseră la aproximativ 80% — iar la început de august marcau doar 70% pe lotul Bacău–Răcăciuni, 62% pe Trifeşti–Săbăoani şi 57% pe Săbăoani–Paşcani.
Ministerul Transporturilor plănuieşte deschiderea primului segment până la Săbăoani în decembrie 2026, iar finalizarea integrală a ultimului sector Săbăoani–Paşcani este estimată la începutul anului viitor. „Planul nostru este să ajungem cu autostrada finalizată până la Săbăoani anul acesta. Deci în decembrie vom circula de la Bucureşti până la Săbăoani, la nord de Roman”, spune Horaţiu Cosma.
Ionuţ Ciurea, director executiv al Asociaţiei Pro Infrastructura, este mai rezervat: „Nu o să circulăm pe toţi în acest an”. Chiar într-un scenariu favorabil, el estimează că în 2026 autostrada ar putea ajunge cel mult în zona Romanului, iar finalizarea până la Paşcani va necesita timp suplimentar.
Problema nu este doar finanţarea, ci şi capacitatea constructorului UMB — compania lui Dorinel Umbrărescu — de a recupera întârzierile. Cosma menţionează că „Domnul Umbrărescu a luat 15-20 de proiecte în paralel”, iar volumul foarte mare de lucrări a dus la dificultăţi în respectarea termenelor.
Costul mai mare al finanţării după PNRR
Ciurea atrage atenţia că împrumuturile contractate de România din PNRR aveau costuri mult mai mici decât finanţarea de pe pieţele financiare. „Banii pe care tu îi împrumutai din PNRR, de la Comisia Europeană, aveau un cost foarte mic”, cu dobânzi de aproximativ 2% şi condiţii de rambursare mult mai avantajoase.
România trebuie să se finanţeze în continuare de pe pieţele externe sau interne, unde costul banilor este mai ridicat. „Dacă nu ne-au plăcut banii ieftini din PNRR, o să ne împrumutăm de trei ori mai scump de pe piaţa liberă”, este concluzia lui Ciurea.
A1 Margina–Holdea: peste 70% executat, continuă de la buget
A1 Margina–Holdea, sectorul din autostrada Lugoj–Deva care include tunelurile principale, a depăşit 70% stadiu de realizare. Tunelul principal, de aproape doi kilometri, se află în faza în care urmează străpungerea.
„Suntem optimişti că în prima parte a anului viitor vom ajunge la final şi cu acest proiect”, afirmă Horaţiu Cosma. După închiderea PNRR, lucrările rămase vor fi finanţate integral de la bugetul de stat.