România a reușit sâmbătă seară să-și acopere vârful de consum și chiar să exporte energie, situația favorabilă menținându-se și duminică dimineață, potrivit Mediafax. După aproape o săptămână în care contribuția eolienelor a fost foarte redusă, vântul puternic din Dobrogea a schimbat radical balanța sistemului energetic: sâmbătă seara turbinele furnizau aproximativ 2.500 MW, iar duminică la ora 07:34 produceau încă 2.076 MW, adică aproape 37% din întreaga producție națională.
Sâmbătă, 8 august, în jurul orei 21:30, exact în intervalul sensibil al vârfului de consum de seară, producția României a depășit consumul. Sistemul producea peste 7.000 MW, în timp ce consumul era de aproximativ 6.500 MW, iar România putea trimite peste graniță peste 500 MW. Motorul acestei schimbări a fost energia eoliană: turbinele din Dobrogea produceau aproximativ 2.460 MW, reprezentând circa 35% din producția internă. În același timp, instalațiile de stocare contribuiau cu câteva sute de MW, un aport important după dispariția producției fotovoltaice odată cu lăsarea serii.
Vântul rămâne principala sursă de electricitate duminică dimineață
Situația nu s-a inversat peste noapte. Duminică, 9 august, la ora 07:34, producția totală a României era de 5.623 MW, iar eolienele furnizau 2.076 MW, echivalentul a 36,94% din producția națională. În acel moment, producția era împărțită astfel: 2.076 MW din eolian, 1.232 MW din hidrocarburi, 787 MW din cărbune, 684 MW din nuclear și numai 579 MW din hidroenergie.
Este o schimbare majoră față de zilele precedente, când lipsa vântului a obligat România să importe masiv energie, inclusiv peste 2.000 MW în anumite intervale de seară. Creșterea producției eoliene este cu atât mai importantă cu cât începutul lunii august a fost caracterizat de o contribuție foarte redusă a vântului. Datele operative arată că producția medie zilnică din eolian a fost de numai 113 MW pe 1 august, 173 MW pe 2 august, 167 MW pe 3 august, 258 MW pe 4 august și 171 MW pe 5 august.
Momentul este cu atât mai important cu cât România traversează una dintre cele mai dificile perioade energetice ale verii. Din 28 iulie, Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă este oprită, pe fondul nivelului extrem de redus al Dunării. Producția nucleară a țării a rămas astfel la aproximativ 680 MW, furnizată de Unitatea 2. Seceta afectează în același timp hidrocentralele, iar temperaturile ridicate au împins consumul în sus, mai ales seara.
În acest context, revenirea producției eoliene de la câteva zeci sau sute de MW la peste 2.000-2.500 MW a schimbat radical situația: România a trecut, cel puțin temporar, de la nevoia unor importuri masive de energie la posibilitatea de a exporta. Este însă o detensionare temporară. Dacă vântul scade din nou, cei peste 2.000 MW produși acum de eoliene pot dispărea rapid, iar sistemul va trebui să compenseze din nou prin importuri.