România a devenit, în ultimele șapte zile, țara cu cea mai mare scumpire a motorinei din Uniunea Europeană, cu un avans al prețurilor la pompă de 7,5%.
Potrivit HotNews.ro, prețul carburanților a atins luni dimineață niveluri nemaiîntâlnite până acum în benzinăriile din țară, deși în aceeași perioadă au existat state membre unde carburanții s-au ieftinit, precum Irlanda, Slovenia și Italia.
Motorina standard a depășit pragul de 10,5 lei în toate benzinăriile din țară: 10,57 lei la Petrom, 10,63 lei la OMV și Rompetrol și 10,83 lei la Lukoil. Sortimentul diesel premium a trecut, la rândul lui, de pragul de 11 lei, ajungând la 11,34 lei la Petrom, 11,44 lei la Rompetrol și OMV și 11,63 lei la Lukoil.
Benzina costă 9,41 lei în stațiile Petrom, 9,47 lei la OMV, MOL și Rompetrol, iar varianta premium a urcat între 9,89 lei la Petrom și 10,04 lei la Rompetrol, OMV și MOL.
Prețurile la pompele din Mediaș
Șoferii din Mediaș plătesc, la începutul acestei săptămâni, între 9,38 și 10,04 lei/litru pentru benzină, în funcție de tipul carburantului și de stația aleasă. Pentru motorină, prețurile pornesc de la 10,53 lei/litru pentru sortimentul standard și ajung până la 11,63 lei/litru pentru motorina superioară.
De ce nu explică doar piața internațională scumpirea din România
Analiștii subliniază că structura de aprovizionare a României ar trebui, teoretic, să ofere o protecție mai bună împotriva șocurilor de preț, în condițiile în care țara își asigură din producția internă o cincime din motorina consumată. Cu toate acestea, motorina s-a scumpit în România mai mult decât în state dependente aproape integral de importuri.
„Explicația simplă ar fi că motorina s-a scumpit pe piețele internaționale. Într-adevăr, cotația motorinei mediteraneene a crescut cu 11,86% într-o singură săptămână. Numai că această explicație nu este suficientă”, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă.
Ungaria, care are o structură de aprovizionare relativ apropiată de cea a României — 12% țiței intern, 66% motorină produsă din țiței importat și 22% import direct — nu a înregistrat nicio creștere a prețului mediu la pompă. În unele țări carburanții chiar s-au ieftinit: în Italia cu 4%, în Slovenia cu 1% și în Irlanda cu 0,2%.
Luând în calcul cotațiile internaționale, cursul valutar, taxele și costurile logistice, analiza Asociației Energia Inteligentă estimează că un nivel maximal justificabil pentru motorină ar fi de aproximativ 10,20 lei pe litru. Apare astfel o diferență de circa 0,45 lei pe litru care nu se explică prin factorii obiectivi de piață.
Această diferență ar putea proveni din modul în care se transmit mai rapid scumpirile și se întârzie ieftinirile, din anticiparea unor noi intervenții ale statului — precum reducerea accizei — sau din menținerea deliberată a prețului într-o zonă care avantajează simultan companiile și bugetul public.
Potrivit analizei Asociației Energia Inteligentă, statul încasează suplimentar 7,8 bani TVA pentru fiecare litru de motorină vândut, respectiv circa 186 milioane de lei pe lună, dacă se menține prețul actual. Explicația fiscală este însă contraproductivă pe termen mediu pentru Guvern, mai arată specialiștii: chiar dacă statul câștigă acei bani în plus din TVA, scumpirea motorinei poate diminua încasările din alte taxe și poate încetini economia, ceea ce ar duce la pierderi mult mai mari decât câștigul imediat din TVA.
Ce avantaje ar avea statul pe termen scurt dacă tolerează prețurile ridicate
Dacă Guvernul urmărește doar interesul pe termen scurt, situația se schimbă, arată analiza. Un preț mai mare al motorinei poate părea convenabil din mai multe motive: TVA-ul se încasează imediat, fără introducerea oficială a unei taxe noi, iar costul politic este transferat benzinăriilor, în timp ce Guvernul poate susține că prețurile sunt stabilite de piață și bugetul beneficiază de pe urma lor.
Analiza mai arată că, în acest fel, se evită reducerea imediată a TVA sau a accizei, care ar produce un efect negativ direct și vizibil asupra veniturilor bugetare. Ulterior, statul poate anunța măsuri de „sprijin”, restituind o parte limitată din bani sub forma reducerii accizei sau a unor ajutoare pentru anumite categorii, obținând totodată un avantaj de imagine.
Veniturile suplimentare din TVA ajută execuția bugetară pe termen foarte scurt, chiar dacă nu rezolvă problema structurală, iar acest mecanism poate deveni unul politic convenabil: statul tolerează prețul ridicat, încasează mai mult, iar apoi prezintă restituirea unei părți din banii suplimentari drept măsură de protejare a populației.