Anul acesta consumatorii au trimis către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) peste 170 de cereri care au ca obiect fraudele pe canale bancare, conform informațiilor publicate de Ora de Sibiu.
Cele mai multe dintre aceste solicitări descriu cazuri în care consumatorii înșelați s-au văzut în situația de a fi datori către bănci, după ce infractorii informatici au contractat împrumuturi bancare în numele lor. În majoritatea cazurilor, consumatorii au permis accesul unor necunoscuți la parole, informații confidențiale și chiar la propriile telefoane sau aplicații de internet banking.
Mecanisme complexe de înșelăciune
Sunt în analiza CSALB și situații în care consumatorii au contractat chiar ei creditele pe care le-au virat apoi către conturi necunoscute, din dorința de a cumpăra criptoactive, acțiuni sau pentru a acoperi alte presupuse fraude sau datorii.
În cererile de negociere cu băncile, oamenii descriu mecanisme complexe de înșelăciune, iar pagubele provocate ajung până la 20.000 de euro, în cazurile analizate de CSALB. Din păcate, în majoritatea situațiilor, băncile nu acceptă aceste cereri de conciliere în cadrul CSALB.
Motivul principal este că situațiile descrise sunt momentan în atenția Poliției, dar și pentru că infractorii nu au atacat sistemele de securitate ale băncilor, ci au accesat conturile cu ajutorul titularilor acestora.
Exemple de fraude documentate
Prezentarea cazurilor selectate din cererile primite de CSALB are rolul de a preveni viitoarele tentative de înșelăciune, prin descrierea metodelor folosite de infractori. Consumatorii descriuți sunt protejați prin nume fictive, însă localizarea lor este reală.
O victimă din București a fost țintă unui atac cibernetic de tip malware prin preluarea controlului de la distanță asupra telefonului, prin intermediul unei aplicații instalate în Whatsapp. Infractorii i-au făcut un cont bancar online și au cerut în numele ei un credit de 29.000 de lei. Au accesat și conturi din care au furat 90.000 de lei. Jumătate din sumă era dintr-un cont pe care era împuternicită, reprezentând banii altor persoane, iar restul din contul personal. Sumele au fost trase din cont prin operațiuni succesive, pentru a evita limitele de securitate.
Un caz din Ifov ilustrează o tactică sofisticată: victima a fost sunată de un infractor care s-a prezentat ca angajat al unei bănci comerciale și i-a spus că cineva a folosit datele sale pentru a cere un credit. Apoi a fost conectată cu persoane care pretindeau că sunt de la Poliție și BNR. Acestora din urmă i-a ordonat să contracteze un împrumut de aproximativ 100.000 de lei, să scoată banii cash și să cumpere criptoactive de la un ATM. Victima a introdus în ATM sume de câte 10.000 de lei.
Un locuitor din Prahova a predat controlul telefonului mobil unei persoane care s-a prezentat drept avocat. Aceasta a accesat aplicațiile de homebanking și conturile deschise la trei bănci comerciale, apoi a solicitat emiterea unui card de credit și a efectuat mai multe tranzacții neautorizate, cauzând un prejudiciu de peste 15.000 de lei.
Un rezident din Vrancea a fost victima unui furt de identitate. Pe numele lui a fost încheiat un credit de 66.000 lei, fără acordul și semnătura sa, pentru care Poliția a deschis un dosar de urmărire penală privind falsul informatic.
Tipologii ale fraudelor bancare
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, a declarat: „Un fenomen îngrijorător face tot mai multe victime în rândul consumatorilor de produse și servicii financiare. Creditele false provoacă pagube de zeci de mii de euro, iar în majoritatea cazurilor pierderile sunt suportate integral de consumatorii care au permis accesul infractorilor la conturi, aplicațiile de homebanking sau chiar la propriile telefoane și laptopuri.”
Majoritatea creditelor frauduloase sunt contractate online, după ce infractorii își manipulează emoțional victimele și se prezintă a fi „de la bancă”, „de la Poliție” sau „de la BNR”. Însă la CSALB vin și cazuri în care oamenii au făcut credite sub presiunea psihologică a infractorilor, iar apoi au transferat banii în conturi controlate de aceștia.
O altă tipologie de fraude este cea în care infractorii speculează dorința consumatorilor de a câștiga bani rapid, prin cumpărarea de acțiuni sau criptoactive. Prin aplicații de control de la distanță, infractorii ajung să fure în câteva secunde economii făcute în ani de zile sau să solicite împrumuturi în numele celor înșelați.
Măsuri de protecție
Recomandarea principală este de a verifica atent autenticitatea apelurilor sau a mesajelor primite și care cer consumatorilor să facă operațiuni financiare în mare grabă, sub diverse pretexte.
Atenție mare și la cazurile în care se solicită identificări video cu consumatorii, deoarece respectivele înregistrări pot fi utilizate ulterior, prin procedee deepfake, pentru autentificare în aplicațiile de banking.
Băncile nu solicită niciodată date de acces (user, parolă), coduri de autorizare (PIN, CVV), indiferent de canalul de comunicare. Trebuie evitată accesarea linkurilor primite prin sms, whatsapp, e-mail sau mesaje pe rețelele sociale care par a fi ale băncii, mai ales dacă vi se solicită să acționați rapid sau să vă introduceți datele personale sau bancare.
Consumatorii nu trebuie să descarce aplicații la solicitarea altor persoane și să urmeze instrucțiuni primite telefonic, mai ales dacă semnalează situații urgente în care trebuie să acționeze, pentru efectuarea de plăți, transferuri sau blocări/deblocări de conturi.
Este importantă verificarea periodică a tranzacțiilor și soldurilor conturilor, precum și activarea notificărilor pentru a depista imediat orice activitate suspectă. Securizarea telefonului și a aplicațiilor prin parole este esențială, la fel ca evitarea comunicării acestora nimănui.