Institutul Național de Statistică a publicat luni, 29 iunie 2026, cele mai recente date privind sărăcia în România, relevând că aproape unul din cinci români a trăit în 2025 sub pragul sărăciei. Rata sărăciei relative a ajuns la 18,4%, ceea ce înseamnă că aproximativ 3,47 milioane de persoane au avut venituri sub acest prag. Comparativ cu 2024, acest indicator s-a redus cu 0,6 puncte procentuale, iar numărul persoanelor afectate a scăzut cu 127.000.
Deși România rămâne peste media Uniunii Europene, cu o rată a sărăciei relative mai mare decât media UE de 16,3%, situația este complexă. România se situează sub Italia (19,5%), Croația (19,6%) și alte state, în timp ce cele mai ridicate rate ale sărăciei sunt în Lituania, Bulgaria, Estonia și Croația. La polul opus, Cehia, Belgia, Danemarca și Slovacia înregistrează cele mai mici rate.
Diferențele regionale sunt semnificative. Sud-estul țării este cea mai vulnerabilă zonă, cu 38% din populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, urmată de Oltenia cu 36%. În contrast, regiunea București-Ilfov are un risc mult mai scăzut, de doar 13,6%. Astfel, riscul de sărăcie este de aproape trei ori mai mare în sud-est comparativ cu zona Capitalei.
Generațiile tinere sunt cele mai afectate. Unul din patru tineri între 18 și 24 de ani trăiește sub pragul sărăciei, iar aproape unul din trei este expus riscului de sărăcie sau excluziune socială. Situația este similară și pentru copii, unde ratele sărăciei și ale riscului de excluziune socială depășesc media națională.
Nivelul de educație este un factor decisiv în riscul de sărăcie. Peste jumătate dintre persoanele cu un nivel redus de educație sunt expuse riscului, în timp ce doar 3% dintre cei cu studii superioare se află în această situație, evidențiind legătura directă dintre educație și integrarea pe piața muncii.
Structura familiei influențează de asemenea riscul de sărăcie. Jumătate dintre persoanele din gospodării cu doi adulți și cel puțin trei copii dependenți sunt expuse riscului, iar pentru familiile monoparentale procentul este aproape 46%.
Sărăcia nu se rezumă doar la venituri mici. În 2025, 3,16 milioane de persoane au fost în stare de deprivare materială și socială severă, neputând să își permită bunuri și servicii esențiale pentru un trai decent. În total, 5,2 milioane de români s-au aflat în cel puțin una dintre situațiile care definesc riscul de sărăcie sau excluziune socială: venituri sub pragul sărăciei, deprivare materială severă sau gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
Deși indicatorii s-au îmbunătățit ușor față de anul anterior, datele arată că dezvoltarea economică a României rămâne profund inegală, iar regiunea, nivelul de educație și structura gospodăriei influențează semnificativ riscul de sărăcie.
Pentru mai multe informații despre sprijinul acordat familiilor vulnerabile, Guvernul a aprobat Pachetul de solidaritate.