România se confruntă cu o criză politică prelungită de trei luni, în contextul în care guvernul interimar funcționează cu atribuții limitate, iar termenul pentru utilizarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se apropie rapid, la finalul lunii august 2026. Această situație pune în pericol finanțarea europeană pentru mai multe proiecte esențiale de infrastructură, unele dintre ele fiind deja considerate pierdute.
Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructura, avertizează asupra situației critice a proiectelor de infrastructură, estimând un deficit de finanțare între 10 și 15 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructură rutieră. El subliniază că o parte semnificativă a fondurilor europene a fost deja pierdută, iar păstrarea granturilor rămase este crucială, deoarece acestea beneficiază de o dobândă redusă de doar 2%, condiție pe care România nu o poate obține pe piața liberă sau prin titlurile de stat Fidelis.
Printre proiectele care nu vor fi finalizate la timp se numără tronsonul de la nord de Bacău al autostrăzii A7 și tronsonul Lugoj-Deva de pe autostrada A1, cunoscut sub numele de „ciotul” Margina-Holdea, care a trecut prin trei cicluri financiare fără a fi terminat. De asemenea, anumite loturi ale autostrăzii A8 au fost eliminate din PNRR și transferate în Programul Transport, semn clar că nu mai pot fi finalizate în actualul interval financiar.
Sectorul feroviar a suferit, de asemenea, pierderi, cu finanțarea pentru proiectele de trenuri cu hidrogen și anumite tronsoane de cale ferată fiind pierdute. În transportul urban, metroul din Cluj-Napoca și magistrala M4 din București nu au primit finanțări, ceea ce le pune în pericol de amânare pe termen nedefinit.
După expirarea finanțării prin PNRR în august 2026, soarta șantierelor neterminate este incertă. Pentru autostrada A7, există o probabilitate mare ca tronsonul de la Bacău la Pașcani să fie finanțat fie din bugetul de stat, fie din Programul Transport, deși această ultimă variantă este dificilă din cauza lipsei de capacitate financiară și a contractelor deja încheiate. Loturile scoase din PNRR pentru autostrada A8 au fost incluse în Programul Transport, iar tronsonul Margina-Holdea va trebui finalizat din bugetul național.
Zona de nord a Bacăului rămâne o necunoscută, cu multe lucrări de executat. Dacă transferul acestora în Programul Transport nu va fi posibil, va trebui apelat la fonduri de la buget, ceea ce implică împrumuturi cu dobânzi mai mari, între 6% și 8%.
Deficitul semnificativ de fonduri accentuează problemele financiare din sectorul rutier, existând un decalaj de aproximativ 10-15 miliarde de lei între fondurile europene disponibile și necesarul real al proiectelor de autostrăzi și drumuri expres. Deși nu toate fondurile alocate vor fi pierdute, multe șantiere vor rămâne deschise și vor necesita resurse suplimentare.
Statul român va trebui să găsească soluții alternative, cum ar fi alocarea de fonduri din bugetul național sau apelarea la împrumuturi, pentru a finaliza aceste proiecte. „România trebuie să învețe să-și dezvolte infrastructura cu bani de la buget, așa cum se întâmpla înainte de fondurile europene”, a concluzionat Ionuț Ciurea.