Migrația masivă și absența unor politici eficiente de încurajare a natalității stau la baza scăderii alarmante a numărului de nașteri în România. Anual, numărul copiilor născuți continuă să scadă, iar specialiștii avertizează că în viitorul apropiat, tinerii vor fi insuficienți pentru a susține sistemul de pensii.
Județul Sibiu ilustrează această problemă, înregistrând o scădere drastică a natalității. De la 6.215 nașteri în 1990, numărul a căzut la aproximativ 3.363 în 2024, aproape jumătate față de nivelul de acum 35 de ani. Municipiul Sibiu a avut sub 1.000 de nașteri pentru prima dată (929), iar Mediaș a raportat 217 nașteri, o tendință care reflectă o realitate mai largă pentru întreaga Românie.
Analiza demografică realizată de Institutul Național de Statistică (INS) sugerează că populația României ar putea scădea la puțin peste 14 milioane de locuitori până în 2080, comparativ cu aproximativ 19 milioane în prezent. INS propune trei scenarii: pesimist (scădere cu 4,6 milioane), intermediar (reducere cu 3,4 milioane, în condiții de ușoară creștere a natalității) și optimist (scădere cu 1,9 milioane). Vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, a subliniat că, indiferent de scenariu, declinul populației este inevitabil, variind între 10% și 25%.
Cauzele acestei scăderi a natalității includ migrația masivă și lipsa unor politici publice adecvate. Din ce în ce mai multe femei aleg să amâne sau să renunțe la maternitate. Vârsta medie a primelor nașteri este în continuă creștere, iar sprijinul pentru familii este insuficient, afectând astfel motivația de a avea copii.
Datele Eurostat relevă că, în ciuda scăderii generale a natalității, a crescut proporția copiilor născuți din mame cu cetățenie non-UE. În 2021, s-au înregistrat 10.800 de astfel de nașteri (5% din total), comparativ cu 1.300 în 2013.
Pe plan european, România se situează ușor peste media natalității, cu 9,4 nașteri la 1.000 de locuitori, în comparație cu țări precum Cipru, Franța, Irlanda și Suedia, care au rate mai mari. Cele mai scăzute rate ale natalității sunt înregistrate în Italia, Spania și Grecia.
Declinul natalității va avea efecte majore asupra structurii demografice și asupra sistemelor sociale. Pe termen lung, va apărea un dezechilibru între populația activă și pensionari, ceea ce va crea presiuni asupra sistemului de pensii și infrastructurii educaționale. Experții trag un semnal de alarmă: fără măsuri coerente pentru a încuraja natalitatea, România riscă o criză demografică profundă, cu repercusiuni severe pentru economie și societate în decadelor următoare.