Economica.net transmite că debitul Dunării la intrarea în România va crește în perioada 24 august, ora 7:00 – 31 august, ora 7:00, de la 1.300 mc/s la 1.600 mc/s.
Duminică, 23 august, debitul a fost staționar la 1.300 mc/s, însă prognozele indică o creștere semnificativă pentru următoarea săptămână.
evoluția debitelor pe sectoare
În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în creștere pe sectorul Gruia – Calafat în prima parte a intervalului și relativ staționare pe secțiunea Bechet – Tulcea. În a doua parte a perioadei analizate, creșterea debitului se va resimți pe sectorul Gruia – Vadu Oii, în timp ce pe segmentul Brăila – Tulcea debitele vor rămâne relativ constante.
prognoza pe rauri
Prognoza de medie durată pentru râurile din țară, valabilă între 25 august, ora 7:00 și 1 septembrie, ora 7:00, arată că debitele vor fi, în general, staționare. Totuși, în primele trei zile ale intervalului sunt posibile scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie și viituri rapide pe unele râuri mici, cu posibile efecte de inundații locale și depășiri ale Cotelor de atenție, ca urmare a precipitațiilor prognozate sub formă de aversă.
Centrala nucleară de la Cernavodă este în prezent oprită din cauza debitului redus al Dunării. Săptămâna trecută, au apărut informații privind o posibilă creștere a debitului, ceea ce ar putea permite repornirea unei unități nucleare.
Transelectrica a precizat pe 18 august că evoluțiile meteorologice din Europa Centrală, inclusiv răcirea vremii și ploile din sudul Germaniei, Austria și Slovacia, vor contribui la creșterea debitului Dunării în zona superioară, efect care se va propaga în aval și va fi resimțit la intrarea în România începând de săptămâna viitoare.
Dacă aceste prognoze se confirmă, situația hidrologică ar putea permite reevaluarea opțiunii de repornire a unui reactor la CNE Cernavodă și creșterea producției hidroelectrice la Porțile de Fier.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat vineri, 21 august 2026, o hotărâre care prevede măsuri și intervenții de urgență pentru a asigura debitul de apă necesar răcirii la CNE Cernavodă.
Tot în zona Cernavodă, pe cursul Dunării Vechi, Apele Române vor construi un epiu pentru a devia o parte din apă către canalul Dunăre – Marea Neagră, astfel încât să fie asigurată priza de apă pentru sistemele de răcire ale centralei. Lucrările vor fi sprijinite de specialiști ai Ministerului Apărării Naționale, care vor efectua măsurători topobatimetrice și geodezice, precum și de scafandri militari pentru lucrările subacvatice.
Pentru suplimentarea debitului Dunării, Ministerul Energiei și compania Hidroelectrica au început să elibereze apă din acumulările de pe râul Olt cu o rată suplimentară zilnică medie de 50 mc/s, timp de 5 zile. Această apă suplimentară va fi folosită și pentru producerea unei cantități suplimentare de energie electrică. Apa din canalul Dunăre – Marea Neagră va fi folosită ca rezervă operațională, iar Administrația Canalelor Navigabile, la solicitarea CNE Cernavodă, va asigura eliberarea unui volum de apă către priza de apă a centralei.
În zonă, Departamentul pentru Situații de Urgență va mobiliza pompe de mare capacitate furnizate de mai multe instituții, pentru a menține nivelul de apă necesar operării CNE Cernavodă. Măsurile stabilite de CNSU au rezultat din analizele făcute de instituțiile responsabile și de specialiștii consultați în cadrul Comitetului Interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2.
Contextul actual vine după o perioadă în care România a rămas fără energie nucleară de la Cernavodă pentru cel puțin 10 zile, cu impact asupra sistemului energetic național.