Despre munca savantului medieșean Hermann Oberth, recunoscut ca unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii, s-au scris numeroase cărți și s-au realizat documentare. Totuși, puțini cunosc latura sa personală, plină de întâmplări inedite și amuzante, așa cum a relatat Daniela Cimpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, care a adunat povești mai puțin cunoscute despre viața savantului.
La Mediaș, o secție a Muzeului Național al Aviației este dedicată activității lui Oberth, fiind amenajată în casa memorială a familiei sale. Muzeograful Dan Ramf, un admirator al savantului, a strâns aceste detalii chiar de la cei care l-au cunoscut personal.
Printre anecdotele remarcabile se numără obiceiul lui Oberth, pe vremea când era profesor la Liceul Evanghelic din Mediaș (actualul Liceu „Stephan Ludwig Roth”), de a purta în buzunarul hainei o bucată de burete cu care scria formule și calcule matematice cu creta pe porțile din oraș. După ce termina, ștergea scrisul pentru a nu supăra proprietarii. O întâmplare amuzantă s-a petrecut lângă gară, când a început să scrie formule pe portbagajul unui taxi Ford negru. Când mașina a plecat, Oberth a strigat disperat să oprească vehiculul, temându-se că îi va fi furată formula.
Și în relațiile de familie, savantul nu era lipsit de surprize. O verișoară l-a invitat să rămână peste noapte din cauza unei ploi torențiale, însă Oberth a refuzat inițial, spunând că nu are pijamale. După mai bine de o oră, a revenit ud leoarcă, spunând că și-a adus pijamalele.
Expoziția dedicată lui Oberth prezintă cercetările sale, dar și date despre familia sa. O profeție remarcabilă a bunicului său matern, medicul și poetul Friedrich Krasser, făcută în 1869, anunța că peste o sută de ani omul va zbura spre Lună, iar nepoții săi vor trăi acele vremuri. Exact după un secol, în 1969, Hermann Oberth era prezent la baza americană Cape Kennedy, urmărind primul zbor spre Lună, realizat pe baza schițelor sale.
Mai mult, costumele astronauților Neil Armstrong și Buzz Aldrin de pe misiunea Apollo 11 au inclus elemente desenate de Oberth încă de la vârsta de 13 ani. Savantul s-a preocupat și de modul în care astronauții vor trăi în spațiu, iar o poveste cunoscută în cercul său de apropiați spune că a intrat într-un butoi cu capul în jos, cerându-i soției să-i dea mâncare pentru a verifica dacă aceasta circulă și invers.
În colecțiile muzeului se regăsesc biroul lui Oberth, telescoape spațiale și chiar hrană adaptată dietei astronauților. De asemenea, muzeul include o secțiune dedicată primului român care a călătorit în spațiu, Dumitru Prunariu, care l-a întâlnit pe Oberth și i-a recunoscut meritele în cadrul unei conferințe la Moscova în 1982, subliniind că acesta nu era un german, ci un sas din Transilvania.
Din 1994, casa familiei Oberth din Mediaș funcționează ca muzeu memorial, după ce în perioada comunistă fusese naționalizată și folosită ca grădiniță, iar manuscrisele și obiectele personale ale savantului au fost aruncate. Astăzi, locul atrage vizitatori dornici să afle mai multe despre medieșeanul care a contribuit la primul pas al omului pe Lună și despre întâmplările care îl făceau să pară „lunatic” în ochii celor care l-au cunoscut.