Pe 4 martie 1977, la ora 21:21 într-o seară de vineri, un cutremur cu o magnitudine de 7,4 a avut loc în zona Vrancea, la o adâncime de 94 km.
Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: 1578 de persoane și-au pierdut viața, dintre care 1424 în București și 11321 de persoane au fost rănite, dintre care aproape 7600 în București. 32 de clădiri de înălțime mare sau medie s-au prăbușit în capitală. 32.900 de locuințe au fost grav avariate la nivel național, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectați.
La 45 de ani de la tragedie, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, alături de Academia Oamenilor de Știință din România, Rezistența Urbană și Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri organizează mai multe evenimente publice cu scopul de a rememora și evidenția lecțiile seismului. În cadrul acestora, au fost lansate aplicația „Riscul seismic al Bucureștiului” și minidocumentarul „Cutremurul vrâncean din 4 martie 1977″, relatează rfi.ro
„Pagubele directe în cazul unui cutremur vrâncean major, care ar putea avea o magnitudine de până la 8,1, ar putea fi, cel puţin în Bucureşti, de ordinul miilor sau chiar zecilor de mii de victime într-un scenariu nocturn, relevă datele prezentate în documentar de Dragoş Toma-Dănilă, cercetător ştiinţific , Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului:
„Astăzi este suficient să vedem starea clădirilor vechi, multe de patrimoniu, din Bucureşti, dar şi din alte oraşe precum Buzău, Focşani, Iaşi, Brăila, Constanţa sau Craiova, pentru a înţelege cât de mare este problema vulnerabilităţii seismice. Foarte puţine clădiri au fost expertizate individual în ultimii 30 de ani şi încadrate în clase de risc seismic, conform celor mai recente reglementări tehnice şi mai puţine fiind consolidate.”
Potrivit cercetătorului științific Dragoș Dănilă, alte probleme ale societăţii actuale, care constituie factori adiţionali ce prefigurează un dezastru şi mai mare, sunt:
„Modificările neautorizate aduse apartamentelor, care pot afecta structura de rezistenţă şi răspunsul structurii la cutremur; blocajele tipice din trafic, datorate numărului mare de maşini; infrastructura deficitară, inclusiv spitalicească; coordonarea dificilă a entităţilor publice şi private; numărul redus al forţelor de intervenţie şi revenire la starea de normalitate; educaţia necorespunzătoare a populaţiei în ce priveşte reacţia la cutremur sau vulnerabilitatea socio-economică”.
Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ și cântăreaţa Doina Badea sunt printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma cutremurului. Seismul a fost resimţit puternic şi în ţările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar şi în alte ţări din centrul şi sudul Europei.