Prăbușirea unei porțiuni din zidul de incintă al bisericii fortificate din Moșna nu este un incident izolat, ci o consecință previzibilă a stării avansate de degradare în care se află numeroase monumente istorice din județul Sibiu. Declarația a fost făcută de Dan Nanu, directorul Direcției pentru Cultură Sibiu, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural.
El a subliniat că multe biserici fortificate din Transilvania, cu o vechime cuprinsă între 400 și 800 de ani, se degradează din cauza lipsei intervențiilor și a monitorizării constante. „Prăbușirea care a survenit în noaptea de 12 spre 13 iunie nu a fost ceva de neimaginat, în condițiile în care aceste ansambluri au fost lăsate în ultima perioadă în degradare. Vorbesc despre cele asupra cărora nu s-a intervenit”, a explicat Dan Nanu.
Monumentul din Moșna este prioritar pe lista obiectivelor care ar putea beneficia de finanțare de urgență prin Institutul Național al Patrimoniului. Totuși, accesarea fondurilor este complicată de probleme legate de cadastrul monumentului. Pe lângă sprijinul național, bisericile fortificate primesc și finanțare din partea statului federal german, prin Fundația Biserici Fortificate a Bisericii Evanghelice din România, precum și din partea asociațiilor sașilor emigrați, care contribuie anual la lucrările de restaurare și întreținere.
Dan Nanu a explicat că o cauză importantă a degradării acestor monumente o reprezintă fundațiile realizate pe piloni din lemn, care necesită un nivel ridicat al pânzei freatice pentru a se conserva. Scăderea nivelului apei subterane, cauzată de schimbările climatice și de lucrările de infrastructură, a dus la uscarea și putrezirea pilonilor. În plus, lipsa întreținerii a permis dezvoltarea vegetației, ale cărei rădăcini au afectat structura zidurilor construite cu mortar pe bază de var.
Directorul Direcției pentru Cultură a atras atenția asupra faptului că una dintre principalele probleme în conservarea patrimoniului construit este absența Codului Patrimoniului, un proiect aflat în discuții de aproape un deceniu, dar care încă nu a fost adoptat. El propune simplificarea procedurilor birocratice, dezvoltarea parteneriatelor public-private și modificarea legislației privind achizițiile publice, astfel încât lucrările de restaurare finanțate din fonduri publice să fie realizate exclusiv de firme cu specialiști atestați în domeniul patrimoniului.