Primăria Municipiului Sibiu a lansat în consultare publică draftul Strategiei de Dezvoltare a Destinației Turistice Sibiu pentru perioada 2026–2036, care propune o viziune ambițioasă pentru următorul deceniu. Documentul urmărește poziționarea orașului ca un „magnet cultural european”, punând accent pe turismul cultural, experiențe urbane de calitate, infrastructură modernizată, evenimente de anvergură, cooperare regională și o administrare eficientă a destinației.
Strategia evidențiază faptul că, deși Sibiul se bucură de o imagine foarte bună, nu reușește încă să transforme acest capital de reputație în performanță economică corespunzătoare. Conform datelor, 81,3% dintre români apreciază pozitiv Sibiul ca destinație turistică, plasând orașul pe locul al doilea la nivel național, după Brașov, iar 75,7% dintre respondenți sunt promotori activi ai destinației. Totuși, durata medie a sejurului a scăzut la 1,485 nopți în 2024, comparativ cu 1,612 nopți în 2019, iar numărul sosirilor anuale în 2024, de 411.860, rămâne ușor sub nivelul pre-pandemic. Astfel, turiștii vin la Sibiu, dar petrec puțin timp în oraș.
Documentul sintetizează această situație prin concluzia că „capitalul reputațional este intact; conversia lui în valoare economică este însă plafonată”. Sibiul este asociat puternic cu frumusețea orașului, istoria, patrimoniul medieval, cultura și muzeele, cu repere precum Centrul Vechi, Târgul de Crăciun, Muzeul Brukenthal și Festivalul Internațional de Teatru, care au notorietate ridicată. Centrul Vechi este cel mai vizitat obiectiv, cu o rată de vizitare de 89,8%, iar Târgul de Crăciun și Festivalul Internațional de Teatru sunt cunoscute chiar și de cei care nu au vizitat orașul. Totuși, strategia subliniază un paradox: evenimentele sporesc notorietatea, dar patrimoniul permanent generează vizitatori. Astfel, evenimentele nu sunt încă suficient valorificate pentru a crește durata șederii și cheltuielile turiștilor, care în prezent se ridică la aproximativ 135 de euro pe sejur, sub potențialul profilului vizitatorului.
Pentru 2036, strategia stabilește obiective clare, printre care creșterea numărului de sosiri anuale la 783.000, aproape dublu față de 2024, și creșterea duratei medii a sejurului la 2,30 nopți. Numărul total de înnoptări ar urma să ajungă la 1,8 milioane, iar ponderea turiștilor internaționali să fie între 36 și 40%. Se propune și creșterea cheltuielii medii pe sejur la 275 de euro, precum și reducerea sezonalității, cu un raport între lunile de vârf și cele slabe de 2 la 1, față de 4 la 1 în prezent. Direcția nu vizează turismul de masă, ci atragerea unor turiști care să petreacă mai mult timp, să cheltuiască mai mult și să caute experiențe culturale autentice.
Poziționarea turistică propusă este „Sibiu, Orașul Scenă”, parte a conceptului mai larg „Sibiu, magnet cultural european”. Aceasta subliniază că patrimoniul medieval nu este doar un decor turistic, ci un spațiu real, locuit și folosit de comunitate, incluzând Piața Mare, Centrul Vechi, Orașul de Jos, Mărginimea Sibiului, gastronomia locală și viața cotidiană. Patru direcții narative definesc această viziune: Sibiul ca oraș stratificat istoric (palimpsest urban), ca scenă europeană autentică, ca loc de legătură între generații și culturi și ca oraș al vieții bune europene la scară umană. Strategia evidențiază avantajele Sibiului față de alte destinații precum Brașov și Cluj-Napoca, dar recunoaște și vulnerabilități, cum ar fi oferta insuficientă pentru tineri.
Strategia este structurată în jurul a cinci programe majore. Primul, „Magnet Cultural European”, prevede realizarea unui landmark cultural dedicat artelor moderne și reconversia unor spații industriale în hub-uri culturale, precum și amenajarea Cibinului ca axă urbană de promenadă culturală. Al doilea, „Steaua Sibiului – Coridorul Medieval al Transilvaniei”, urmărește integrarea Sibiului într-un nucleu regional cu atracții din Brașov, Sighișoara, Biertan, Turda, Alba Iulia și Bran, printr-un acord de cooperare regională. Al treilea program, „Visitor Economy”, se concentrează pe dezvoltarea produselor locale și serviciilor turistice, cu inițiative precum certificarea „Made in Sibiu”, o Școală de Turism și un Sibiu Card pentru vizitatori. Al patrulea program, „Edutainment și Energia Tinereții”, răspunde nevoii de atragere a tinerilor prin crearea unui Sibiu Youth Hub, programe artistice și culturale, reglementarea vieții de noapte și candidaturi pentru titluri naționale. Al cincilea program, „Sibiu, oraș al vieții bune”, vizează extinderea spațiilor pietonale, creșterea zonelor verzi, dezvoltarea Păltinișului ca resort all-season și gestionarea fluxurilor turistice.
Bugetul estimat pentru implementarea strategiei se situează între 178 și 354 milioane de euro, incluzând costurile operaționale ale viitoarei Organizații de Management al Destinației (OMD) și investițiile în programele fanion. Finanțarea este preconizată a proveni din fonduri europene, bugete locale și regionale, parteneriate public-private, mecenat și venituri proprii. O sursă importantă este taxa specială de promovare turistică de 2%, adoptată în 2025 și aplicată din 2026.
Înființarea OMD Sibiu este considerată esențială pentru succesul strategiei. Aceasta va fi o asociație non-profit cu participare public-privată, implicând autoritățile locale, universitatea, sectorul privat, instituții culturale și comunitatea. Structura va include un Consiliu Strategic condus de primar și o echipă operațională care va crește progresiv până în 2030. Calendarul prevede constituirea juridică în primul trimestru al anului 2027 și atingerea maturității operaționale între 2030 și 2032.
Pentru implementare, strategia propune cinci hotărâri de Consiliu Local, care vizează constituirea OMD, reglementarea Airbnb și a economiei colaborative, reglementarea vieții nocturne, extinderea centrului nemotorizat și un plan integrat de mobilitate, precum și subvenționarea atelierelor pentru artiști în enclave urbane boeme. Aceste măsuri urmăresc integrarea turismului în viața orașului, abordând probleme precum cazarea informală, presiunea asupra locuințelor, nevoia de viață urbană activă pentru tineri, mobilitatea pietonală și spațiile creative.
Un punct sensibil este reglementarea Airbnb, pentru care se propune un cadru-pilot în 2026 și o hotărâre finală în 2027, după consultare publică. Scopul este creșterea conformării, reducerea informalității și protejarea pieței locuințelor, prevenind riscul de gentrificare și reacții anti-turism, fenomene observate în alte orașe europene. Strategia subliniază că turismul trebuie să fie un mijloc prin care comunitatea valorifică identitatea și calitatea vieții, nu un scop în sine.
Strategia extinde experiența turistică dincolo de Centrul Istoric, vizând zone precum Cibin, Păltiniș, Mărginimea Sibiului, cartiere noi verzi și spații de recreere. Cibinul va deveni o axă urbană pentru sport și promenadă, iar Păltiniș este propus ca resort all-season, adaptat schimbărilor climatice. Sunt incluse și zone precum Gușterland, Dealul Gușteriței, Lacul Binder și Grădina Zoologică.
Pe lângă proiectele majore, strategia propune și câteva acțiuni rapide („quick win-uri”) cu bugete mai mici, pentru a demonstra rezultate imediate. Printre acestea se numără lansarea unui website multilingv al OMD, un Sibiu Card digital pentru diferite durate, un press trip internațional în timpul Festivalului Internațional de Teatru, semnarea acordului de cooperare Sibiu–Brașov–Sighișoara și organizarea Festivalului Brânzei. Bugetul estimat pentru aceste acțiuni este între 300.000 și 490.000 de euro.
Draftul strategiei identifică 26 de riscuri, dintre care șapte sunt considerate ridicate. Printre acestea se numără schimbările administrative care pot afecta continuitatea proiectelor, absorbția slabă a fondurilor europene, întârzierile în înființarea OMD, deficitul de forță de muncă în HoReCa, reacțiile anti-turism și gentrificarea, lipsa zăpezii la Păltiniș și riscul ca landmark-ul cultural să depășească bugetul sau termenele, denumit „riscul Sydney Opera”. Pentru monitorizarea acestor riscuri, se propune un instrument public numit „Busola Sibiu”, un dashboard online cu indicatori vizuali de tip semafor.
În prezent, strategia este în faza de consultare publică, iar adoptarea sa va stabili cadrul principal pentru dezvoltarea turistică a Sibiului în următorii zece ani. Cetățenii pot contribui prin completarea unui chestionar electronic disponibil până pe 4 iulie 2026.
Miza este ca Sibiul să devină o destinație culturală europeană în care turiștii petrec mai mult timp, cheltuiesc mai mult și descoperă mai multe față de oferta actuală, depășind imaginea unui oraș vizitat rapid în city-break-uri scurte. Totodată, strategia subliniază necesitatea unei structuri funcționale de management al destinației, finanțare coerentă și colaborare reală între administrație, mediul privat, universitate, cultură și comunitate pentru a transforma intențiile în rezultate concrete.