România a intrat oficial în stagflație, potrivit unei analize realizate de think tank-ul economic Frames, citată de Economica.net.
Economia românească a produs în trimestrul II din 2026 un PIB de 494,4 miliarde de lei pe seria brută, cu 10,8% mai mult în termeni nominali decât în trimestrul II din 2025. În termeni reali, însă, a scăzut cu 0,4%, arată Agerpres. Diferența dintre cele două cifre – deflatorul PIB de 11,2% – este definiția tehnică a stagflației: toată creșterea aparentă a economiei provine din prețuri, nu din volum.
Pe semestru, imaginea este aceeași: PIB nominal de 900,4 miliarde de lei, cu 9,4% peste semestrul I 2025, dar în scădere reală cu 0,7%. Pe seria ajustată sezonier, economia a avut o cădere de 1,9% în trimestrul IV 2025, o contracție de 0,1% la începutul anului și o stagnare perfectă în trimestrul al doilea din 2026.
Nivelul real al economiei este cu aproximativ 2% sub vârful atins în trimestrul III 2025. Deși România a evitat tehnic recesiunea, economia nu a mai crescut de un an. Punctul de ruptură a fost trimestrul IV 2025, exact când pachetul de consolidare fiscală – majorarea TVA, creșterea accizelor și eliminarea plafonării la energie – a început să producă efecte.
Comerțul și industria se contractă, construcțiile cresc
Cea mai grea lovitură vine din blocul comerț cu ridicata și cu amănuntul, transport și depozitare, hoteluri și restaurante, care reprezintă 21,6% din PIB. Volumul acestui sector a scăzut cu 3,9%, reducând PIB-ul cu 0,9 puncte procentuale. Industria, cu 16% din economie, a pierdut 2,9% din volum și a mai scăzut PIB-ul cu 0,5 puncte.
Informațiile și comunicațiile au pierdut 3,5% din volum, iar tranzacțiile imobiliare au pierdut 4,5%. Administrația publică, învățământul și sănătatea au pierdut 1,7% – efect direct al restrângerii cheltuielilor publice.
Pe partea pozitivă, construcțiile au crescut cu 12,3% în volum și au adăugat 0,7 puncte procentuale, deși cântăresc doar 6,2% din PIB. Activitățile de spectacole, culturale și recreative au urcat cu 11,7%, iar agricultura a crescut cu 3,5%.
Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor, care reprezintă 61,2% din PIB, a scăzut în volum cu 2,5%, reprezentând cea mai severă contracție a consumului privat din ultimul deceniu în afara perioadei pandemice. Formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în volum, dar efectul a fost aproape anulat de scăderea stocurilor cu 2,2 puncte procentuale – semnal al unei economii în care cererea s-a oprit și producătorii nu mai reînnoiesc stocurile.
Inflația de bază crește deși economia se contractă
Inflația măsurată prin indicele prețurilor de consum a atins vârful ciclului în mai la 10,85%, a coborât la 10,42% în iunie și a căzut abrupt la 8,2% în iulie. Scăderea nu este rezultatul răcirii cererii, ci un efect de bază: scumpirea-șoc a energiei electrice din iulie 2025 a ieșit din comparația an-la-an.
Banca Națională a revizuit prognoza de inflație în sus de două ori într-un singur an: de la 3,9% la 5,5% și apoi la 6,1% pentru finalul lui 2026, cu revenirea în intervalul-țintă împinsă în ultimul trimestru din 2027. Avertismentul din raportul de august al băncii centrale evidențiază că inflația de bază continuă să crească deși economia se contractă – exact ceea ce caracterizează stagflația.
Politica fiscală nu poate stimula economia. Deficitul bugetar trebuie să coboare de la 7,9% din PIB în 2025 spre 6,2% în 2026, sub procedura de deficit excesiv. Datoria publică a depășit deja pragul de 60% din PIB, fiind proiectată la 61,6% anul acesta și 63,4% în 2027.
Absorbția fondurilor europene, în special din PNRR, este singura explicație pentru creșterea de 10,9% a formării brute de capital fix. Estimările privind creșterea prețurilor în zona de energie din această toamnă – curent, gaze, gigacalorie, apă – riscă să prelungească acest îngheț economic până în al doilea semestru din 2027.
Singura veste bună este că economia supraviețuiește tuturor provocărilor, reziliența mediului de business fiind remarcabilă având în vedere condițiile dificile.