Soții cetățenilor români care trăiesc în străinătate ar putea obține cetățenia română fără a fi nevoiți să aibă domiciliul în România, conform unui proiect de lege inițiat de parlamentari USR de Diaspora și depus recent în Parlament, informează Mediafax.
Propunerea legislativă modifică Legea cetățeniei astfel încât persoanele căsătorite cu cetățeni români și care locuiesc împreună în afara țării să poată solicita cetățenia română, dacă mariajul este înregistrat în registrele românești de stare civilă de cel puțin 10 ani. În prezent, legea impune o perioadă lungă de ședere pe teritoriul României pentru acordarea cetățeniei, fără a ține cont de situația soților care locuiesc în străinătate.
Deputatul Iulian Lorincz susține că România trebuie să sprijine cetățenii săi oriunde s-ar afla și să recunoască legătura familiilor mixte din Diaspora cu țara. „Nu este corect ca soții cetățenilor români să fie excluși de la posibilitatea de a solicita cetățenia doar pentru că locuiesc în altă țară. Sunt familii care vorbesc românește, își cresc copiii cu respect pentru cultura și tradițiile noastre și merită să fie recunoscute de statul român”, a declarat acesta.
Senatorul Cătălin Bochileanu a precizat că proiectul nu relaxează condițiile de acordare a cetățeniei, ci elimină doar cerința domiciliului în România, care nu mai reflectă realitățile actuale. „Rămân în vigoare toate condițiile privind cunoașterea limbii române, a culturii și civilizației românești, a Constituției și a imnului național, precum și verificările administrative și de securitate. Oferim astfel familiilor românești din Diaspora tratament echitabil, aliniind legislația noastră la practicile din alte state europene”, a explicat senatorul.
El a dat exemple din alte țări: în Italia, soții cetățenilor italieni pot solicita cetățenia după trei ani de căsătorie, chiar dacă locuiesc în străinătate; în Olanda și Portugalia, cetățenia poate fi obținută după trei ani de căsătorie, iar în Franța, după patru ani, indiferent de domiciliu.
Inițiativa legislativă are la bază un proiect similar adoptat în 2022, care însă a fost declarat neconstituțional. Noua propunere preia recomandările Curții Constituționale și corectează aspectele care au condus la respingerea anterioară a legii.