Un documentar internațional, intitulat „Twisted Yoga”, aduce în prim-plan povestea lui Gregorian Bivolaru și a rețelei MISA, evidențiind mărturii directe ale victimelor și detalii din arhive despre abuzurile comise. Deși filmul este disponibil pe platforma Apple TV+, aceasta nu poate fi accesată din România, iar documentarul subliniază eșecul statului român în gestionarea fenomenului MISA, care are ramificații extinse în Occident.
Gregorian Bivolaru a fost arestat în Franța în 2023, fiind acuzat de viol, abuz de încredere, răpire și trafic de persoane în grup organizat. Justiția franceză nu a pronunțat încă o sentință definitivă în cazul său. Filmul, regizat de Rowan Deacon, urmărește parcursul unor femei din Occident care au devenit victime ale grupării conduse de Bivolaru, după ce au participat la cursuri de yoga organizate de MISA.
Lucian Dobrovicescu, archive producer, a descoperit imagini de arhivă în timpul realizării documentarului, dar acestea nu au fost incluse, deoarece ar fi diluat subiectul principal. Povestea lui Bivolaru începe înainte de 1989, într-o Românie unde spiritualitatea alternativă era privită cu suspiciune. Practicant de yoga din anii ’70, Bivolaru a intrat în conflict cu regimul comunist, fiind arestat și internat la psihiatrie, iar această biografie de persecutat a fost folosită ulterior pentru a atrage adepți.
În anii ’90, pe fondul tranziției și al căutării de alternative spirituale, Bivolaru a fondat MISA, iar granița dintre exercițiul spiritual și controlul asupra discipolilor a devenit tot mai neclară. Anchetele și mărturiile au conturat un sistem bazat pe obediență și abuzuri sexuale. Autoritățile române au deschis mai multe dosare pe numele lui, iar în 2013 a fost condamnat pentru relații sexuale cu un minor, însă rețeaua a continuat să funcționeze la nivel internațional.
După ce a obținut azil în Suedia, Bivolaru a reconfigurat rețeaua în afara țării. Arestarea sa din Franța a adus în prim-plan acuzații de grup infracțional organizat și trafic de persoane. Documentarul nu urmărește să reconstituie exhaustiv traseul juridic al lui Bivolaru, ci să spună povestea prin ochii victimelor, cu mărturii directe. Regizoarea urmărește parcursul unor femei din Australia, Marea Britanie și Suedia, care au intrat în contact cu MISA, evidențiind izolarea de familie și adoptarea unui limbaj spiritual care redefinea realitatea.
România este prezentată ca un spațiu de experiment, unde regulile par mai flexibile pentru adepții occidentali. Această imagine sugerează o permisivitate structurală și incapacitatea statului de a controla derapajele. Deși cazul Bivolaru a fost investigat, rețeaua a continuat să funcționeze și să se extindă, reflectând o incapacitate sistemică de a opri un fenomen periculos.
În episodul al treilea, documentarul aduce România în prim-plan, explorând arhivele fostei Securități și evidențiind suspiciunile privind comportamentul lui Bivolaru față de minore. Mărturia lui Agnes, o româncă care a fost expusă la MISA de la o vârstă fragedă, ilustrează mecanismul de captare și abuz. La 15 ani, Agnes ajunge să-l perceapă pe Bivolaru ca pe o figură divină, iar experiența ei subliniază confuzia și durerea resimțite.
Lucian Dobrovicescu a subliniat dificultățile întâmpinate în obținerea materialelor relevante, menționând că multe televiziuni nu păstrează arhivele mai mult de trei luni. Deși multe materiale interesante nu au fost folosite, „Twisted Yoga” rămâne concentrat pe suferința generată de organizația criminală. Judecătorii francezi au toate datele necesare, iar sentința finală este așteptată în curând, oferind spectatorilor oportunitatea de a înțelege ce s-a întâmplat.