Nicușor Dan a declarat într-un interviu pentru Știrile ProTV că nu exclude posibilitatea organizării alegerilor anticipate, însă le consideră „foarte puțin probabile” și susține că acestea nu ar rezolva blocajul politic actual. Potrivit președintelui, un nou scrutin ar prelungi incertitudinea și nu ar modifica configurația politică existentă.
În urma consultărilor de la Palatul Cotroceni din 13 iulie 2026, Nicușor Dan a subliniat că nu își dorește declanșarea alegerilor anticipate, dar nu le exclude în cazul în care blocajul politic se prelungește. „S-a discutat extrem de puțin scenariul ăsta. Nu este ceva ce eu să-mi doresc, nu exclud și cred că este foarte puțin probabil în momentul ăsta”, a afirmat președintele. El a explicat că un astfel de demers nu ar avea logică, deoarece ar aduce încă 3-4 luni de campanie electorală în care partidele se vor ataca reciproc, pentru ca apoi să fie nevoite să guverneze împreună.
Nicușor Dan a evidențiat că problema principală nu este desemnarea premierului, ci formula politică a guvernului. „Blocajul nu este la numele prim-ministrului. Blocajul este la componența Guvernului. Sunt partide care spun că nu vrem să votăm dacă nu suntem acolo și sunt alte partide care spun că nu vrem să votăm dacă alții sunt acolo. (…) Dacă nu ești și cu unii, și cu alții, nu ai majoritate”, a explicat șeful statului.
El a adăugat că dificultatea formării Executivului derivă din calculele electorale ale partidelor, care încearcă să evite să fie dezavantajate în eventualitatea alegerilor. „Experiența ultimilor ani ne-a arătat că partidul pe care îl prinde alegerile la guvernare este dezavantajat electoral. Esența discuției de azi dimineață a fost că suntem de acord, dar nu vrem să fim noi ultimii, vrem să fim primii”, a spus Nicușor Dan.
Președintele și-a exprimat speranța ca partidele să ajungă la un acord pentru formarea unui guvern, subliniind că societatea așteaptă încheierea incertitudinii politice. „În momentul ăsta cetățenii vor să termine incertitudinea, deci partidele sunt obligate să discute între ele astfel încât să termine această stare de incertitudine”, a declarat el. Singurul scenariu care ar putea conduce la alegeri anticipate este un blocaj prelungit, fără perspective de rezolvare.
După consultările de la Cotroceni, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că varianta alegerilor anticipate nu poate fi exclusă, dar ar prelungi instabilitatea politică și economică a țării. Grindeanu a precizat că PSD va intra în competiția electorală fără intenția de a reface o majoritate cu PNL sau USR, dacă aceste partide își mențin poziția actuală.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a propus formarea unui „guvern de armistițiu” cu durată limitată, pentru a adopta măsurile urgente legate de PNRR, SAFE și buget. El a subliniat că actuala configurație parlamentară nu permite constituirea unei majorități stabile până în 2028. „O majoritate confortabilă nu se poate găsi, este clar, fiindcă PNL și USR au câte o decizie că nu vor guverna împreună cu PSD. (…) PSD nu votează un guvern din care nu face parte. Asta înseamnă că trebuie să ne gândim la guverne minoritare succesive eventual. Asta am propus eu: să mergem etapizat și, în prima variantă, să încercăm un guvern de armistițiu”, a explicat Kelemen Hunor.
România se confruntă cu o criză politică de peste două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură care a dus la demiterea Executivului pe 5 mai 2026. Ulterior, președintele a demarat consultări pentru formarea unei noi majorități, însă primele propuneri de premier, Eugen Tomac și Adrian Veștea, nu au reușit să obțină sprijinul necesar în Parlament. Decizia de nominalizare a lui Veștea a fost criticată de Ilie Bolojan, care a acuzat lipsa consultării conducerii PNL și a calificat-o drept „un act ostil”.
Criza politică continuă, iar partidele nu au reușit încă să se înțeleagă asupra formării unui nou guvern.