Aproape 65 de primari, reprezentanți ai administrațiilor publice locale, membri ai echipelor de intervenție pentru urși, ghizi turistici și specialiști în protecția mediului s-au reunit la sediul Consiliului Județean Sibiu pentru o sesiune de informare dedicată conceptului „Bear Smart Communities”. Evenimentul, organizat joi, 16 iulie 2026, în parteneriat cu WWF România și Primăria Băile Tușnad, a avut ca scop promovarea unor strategii eficiente de gestionare a relației dintre oameni și fauna sălbatică.
La întâlnire au participat Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, specialiști WWF România precum Cristian Remus Papp, expert în conservarea carnivorelor mari, și Carmen Pădurean, coordonator al programului Bear Smart, alături de reprezentanți ai Primăriei Băile Tușnad, printre care primarul Zsolt Butyka și medicul veterinar Szász István, membru al echipei locale de intervenție pentru urși. Aceștia au împărtășit experiența primei comunități „Bear Smart” din România, evidențiind măsurile care au condus la reducerea conflictelor dintre oameni și urși, oferind totodată exemple aplicabile și în județul Sibiu.
Județul Sibiu, cu zone naturale importante precum Munții Făgăraș, Cindrel și Lotru, atrage anual zeci de mii de turiști. Autoritățile locale consideră conviețuirea în siguranță cu fauna sălbatică o prioritate esențială, atât pentru protejarea comunităților, cât și pentru menținerea atractivității turistice a regiunii. Daniela Cîmpean a subliniat că prevenția reprezintă cea mai eficientă soluție și a mulțumit partenerilor pentru expertiza oferită, exprimând dorința ca schimbul de bune practici să sprijine dezvoltarea unor comunități mai bine pregătite, în care oamenii, natura și turismul să coexiste armonios.
În cadrul sesiunii, participanții au primit informații detaliate despre biologia și comportamentul ursului brun, cadrul legal privind gestionarea speciei, rolul echipelor de intervenție și principiile fundamentale ale conceptului „Bear Smart Communities”. Acest model, bazat pe prevenție, educație și colaborare între autorități și comunități, a demonstrat eficiență în diminuarea conflictelor om-urs. Printre măsurile concrete discutate s-au numărat gestionarea corectă a deșeurilor, protejarea gospodăriilor și a stupinelor, informarea turiștilor și colaborarea continuă între autorități, operatori din turism și comunitățile locale.
Primarul Băile Tușnad, Zsolt Butyka, a detaliat pașii implementați în localitatea sa: eliminarea pomilor fructiferi de pe domeniul public pentru a reduce atracția urșilor, montarea de pubele anti-urs pentru un management eficient al deșeurilor, stabilirea unui sistem de monitorizare a urșilor care intră în localitate și formarea unei echipe de intervenție echipate și disponibile non-stop. De asemenea, a subliniat colaborarea cu entitățile din turism pentru organizarea activităților astfel încât ursul să devină un element turistic, fără a pune în pericol siguranța oamenilor sau a animalelor. El a recomandat colegilor primari să fie deschiși la colaborare și să analizeze atent situația locală pentru a identifica soluții adaptate cauzelor care aduc urșii în localități.
Programul a continuat cu o sesiune practică în Pădurea Dumbrava, dedicată ghizilor de turism și montani, organizată cu sprijinul programului „Anii Drumeției”. Aceasta a vizat aprofundarea comportamentului responsabil în natură, interpretarea patrimoniului natural și aplicarea măsurilor pentru reducerea riscurilor în interacțiunea cu ursul brun, astfel încât ghizii să poată transmite aceste cunoștințe turiștilor pe traseele din județ.
Dr. Cristian-Remus Papp a evidențiat importanța identificării și gestionării surselor antropice de hrană, care favorizează apropierea urșilor de localități. El a subliniat necesitatea unei abordări integrate, bazate pe colaborare între autorități, specialiști și comunități locale, pentru eficientizarea echipelor de intervenție, prevenirea conflictelor, conectivitatea habitatelor, gestionarea activităților turistice și utilizarea datelor științifice în luarea deciziilor. Siguranța oamenilor și conservarea ursului brun pot fi obiective complementare, cele mai bune rezultate fiind obținute prin combinarea prevenției, intervenției și responsabilității instituționale.